sâmbătă, 28 iulie 2012

Rezervatia naturala "Beidaud" (Dobrogea)

Rezervaţia reprezintă una dintre cele mai întinse suprafeţe cu vegetaţie de stepă şi silvostepă pe şisturi verzi din Dobrogea şi implicit din România. Faţă de celelalte rezervaţii de stepă, aria protejată se remarcă prin relativ numeroase cursuri de apă, permanente, ce sporesc diversitatea habitatelor şi asigură condiţii favorabile pentru faună. Rezervaţia prezintă o importanţă deosebită datorită identificării aici a unui tip de habitat prioritar respectiv situri importante pentru orhidee. Aceasta reprezintă singura arie protejată din judeţul Tulcea în cadrul căreia a fost citată asociaţia Elymetum asperi, una din puţinele rezervaţii în care au fost identificate speciile de orhidee Platanthera chlorantha şi Orchis morio.

joi, 26 iulie 2012

Pestera Ungurului (Crisul Repede) + harta pesterii

Este amplasata în marele meandru încatusat pe care îl face Crisul Repede între localitatile Balanca si Suncuius. Resursele atractive ale pesterii, lunga de peste 500 m sunt cavernamentul grandios cu portalul înalt de 30 si lat de 20 m, vestigii arheologice, sala de intrare lunga de 146 m urmati de alti 350 m cu o morfologie austera, cu prabusiri de blocuri. Pestera a fost amenajata si electrificata in cadrul programului Life si este vizitabila pe o lungime de circa 200 m.

sâmbătă, 14 iulie 2012

Cheile Valsanului (Arges)

Pentru amatorii de drumeţii montane, Cheile Vâlsanului constiuie o adevărată atracţie, oferind turiştilor pe parcursul a aproximativ 15 km peisaje de o frumuseţe sălbatică. La ieşirea din Cheile Vâlsanului, spre amonte, este o poiană însorită, unde în fiecare an nenumăraţi turişti îşi instalează corturile pe perioada concediilor. Urcând spre Vâlsan, găsiţi un baraj hidroenergetic, care comunică printr-un canal subteran impresionant cu Barajul Vidraru. Cei care sunt împătimiţi ai excursiilor montane, îşi pot continua drumul până la Vârful Moldoveanu.

Pestera Batranului (Bihor) + harta pesterii

Situata în zona Imasul Batrânului de pe Platoul carstic 10 Hotare.

A avut din fericire o soarta mai buna decât pestera de la celalalt capat al retelei subterane peisajul subteran fiind în buna masura bine conservat. Partea cea mai spectaculoasa a pesterii o reprezinta Sala Mare unde dimensiunilor gigantice li se adauga o încântatoare risipa de concretiuni: stalactite (baldachine, curgeri parietale, draperii, coralite), stalagmite,domuri, gururi, coloane. Acestea sunt completate pentru a întregi peisajul cu cursul subteran presarat cu forme de eroziune, cascadele din zona intrarii si alte galerii bogat concretionate. Lungimea totala a pesterii este de 1633 m. (cf CJ Bihor)

miercuri, 11 iulie 2012

Pestera Dambovicioara

Peştera Dâmbovicioara este situată în zona carstică a culoarului Rucăr - Bran, una din cele mai dezvoltate din ţară. S-a format în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului, datorită acţiunii apelor pârâului Dâmbovicioarei, a cărui vale se găseşte la câţiva metri în aval. Este lesne accesibilă turiştilor, fiind amplasată chiar în apropierea şoselei care străbate aceste chei.
Lungă de peste 250 m, peştera are aspectul unei galerii puţin ramificate, cu un traseu uşor ascendent şi poate fi străbătută lejer, având plafonul mai înalt decât statura omului (cca 2 m).

Interiorul oferă condiţii optime de vizitare, datorită unui curent de aer care demonstrează existenţa a încă unei comunicări cu exteriorul. Temperatura oscilează în jurul valorilor de 10 – 12º C, iar umiditatea este potrivită. Fauna caracteristică unor asemenea forme carstice este relativ săracă, dar în peşteră au fost găsite resturile fosile ale ursului de peşteră (Ursus spelaeus).

Peştera Dâmbovicioara este cunoscută încă înainte de anul 1579 şi este atestată documentar din timpul voievodului Mihnea Turcitul.
Cercetările recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse încă în circuitul de vizitare