Turism de aventura

 Dacă verile devin tot mai caniculare și mai neplăcute, toamna se transformă în cel mai bun anotimp pentru a călători în România. În plus, dintotdeauna, toamna a oferit cele mai frumoase culori în zonele în care natura se păstrează vie și curată. video: Toamna în Munții Apuseni Vremea în septembrie este plăcut caldă, cu temperaturi ridicate variind între 25 și 30 de grade Celsius și minime de la 0 la 15 grade Celsius în timpul nopții. Galerie foto: Toamna în România Dacă sunteți în căutarea unora dintre cele mai bune locuri pentru a vă bucura de toamnă în România, ați putea lua în calcul următoarele destinații: Drumul Transalpina: Cel mai inalt drum din Romania, Drumul Regelui, este cel mai frumos intre Ranca si Obarsia Lotrului. Această porțiune de drum șerpuiește între văi uscate cu iarbă scurtă și vârfuri abrupte de munte, iar peisajul rămâne neschimbat din primăvară până în toamnă. Pe timpul iernii, drumul este închis și impracticabil. Satul Rimetea: Situat in judetul Alba, la ...

Este cea mai apropiata pestera semnificativa din punct de vedere turistic de Motelul Lesu amplasat în apropierea barajului omonim. Din punct de vedere morfologic pestera prezinta doua sectoare: primul este dominat de neobisnuita orizintalitate a tavanului ce confera parca siguranta, cu meandrarile prin patul de aluviuni ale vaii subterane, iar cel de- al doilea de un aspect haotic cu numeroase prabusiri, hornuri gigantice dar si de frumoase speleoteme. Are o lungime de 1295 m. La atributele turistice de mai sus se mai adauga si climatul subteran de o remarcabila constanta cu amplitudini termice anuale de maxim 0.8 ° C, cu amplitudini ale umiditatii relative a aerului de 3 % si o ionizare puternica a aerului toate acestea conferind pesterii valente curative deosebite.   foto: Bihor in imagini LINK

Peştera Gheţarul de la Vârtop (numită şi Peştera Minunată) este o peşteră frumos concreţionată, situată la aproximativ 1170 m altitudine, în apropierea cătunului Casa de Piatră din comuna Arieşeni, jud. Alba. Peştera este ascendentă (30 m denivelare pozitivă) şi are o lungime de aproximativ 340 m. Poate fi vizitată fără echipament special de parcurgere a verticalelor. Accesul către peşteră se face pe o potecă semnalizată din cătunul Casa de Piatră, comuna Arieşeni. Până în Casa de Piatră se ajunge din centrul localităţii Gârda de Sus, pe drumul comunal paralel cu valea Gârda de Sus, iar spre amonte - valea Gârdişoara (între Gârda şi Casa de Piatră sunt 12 km).

Este localizata în Valea Poieni (în bazinul superior al Vaii Topa) în vecinatatea drumului forestier ce leaga localitatea Vârciorog de drumul Alesd-Beius. Este prin potentialul turistic cea mai importanta pestera din partea de nord- vest a M.Padurea Craiului. Pestera are în total peste 4 km dar zona de interes turistic se suprapune labirintului si salilor din zona intrarii. Aceasta parte a pesterii are ca si trasaturi specifice salile de mari dimensiuni (Sala Mare- 37/31/12 m, Sala Mijlocie-32/19/17 m) dar si sali bogat împodobite cu scurgeri stalagmitice, baldachine, coloane de calcit, gururi si ceea ce este simbolul acestei pesteri Sala Padurii Împietrite, denumita astfel datorita stalagmitelor lumânare cu înaltimi de 2-4 m printre care turistul se rataceste ca într-o padure.

Zona Vartop, situata pe cumpana apelor intre Bazinul Crisurilor si Bazinul Ariesului este cunoscuta in special pentru practicarea sporturilor de iarna. Aici exista o partie de schi si in prezent se lucreaza pentru construirea altora. Zona este in plina dezvoltare si recent a primit statutul de sat de vacanta. Potentialul turistic al zonei este forte mare, avand conditii optime pentru practicarea drumetiilor, a turismului cu bicicleta, zborului cu parapanta si speologiei in timpul verii, iar iarna se poate practica drumetia de iarna, schiul alpin, schiul de tura, catarare pe gheata, se pot face plimbari cu sanii trase de caini sau cu rachete de zapada. De aici pot fi vizitate Groapa Ruginoasa , un spectaculos fenomen de eroziune naturala, Cascada Varciorog cu o inaltime de 15 m ce cade inspumata dintr-o singura saritura sapand la baza ei o uriasa marmita, Varful Cucurbata Mare (Varful Bihor) cel mai inalt varf din Muntii Bihor, 1849 m, care ofera privelisti spectaculoase.

Se deschide în versantul drept al Vaii Luncilor (cum este denumita Valea Misidului în bazinul superior). A început sa fie cercetata înca din primele decenii ale secolului nostru. Are o dezvoltare de peste 1200 m lungime pe care se apare o mare varietate de speleoteme. Caracteristice acestei pesteri sunt însa cascadele de calcar depuse pe planseu de catre apa a carei albie s-a înaltat odata cu depunerea carbonatului, precum si "macaroanele " acele stalactite tubulare lungi uneori aproape de 2 m si cu o latime de ordinul milimetrilor. Din pacate cunoasterea timpurie, lipsa masurilor de protectie (limitate la strâmtorile naturale) si numarul mare de vizitatori si-au pus amprenta asupra resurselor atractive stirbindu-le valoarea. De mentionat este si descoperirea pe una din terasele de la intrarea în pestera a patru vase de ceramica, din care doua înalte de 60 cm si doua mai mici, apartinînd culturii de Cotofeni (2000 î.Hr.).

PEŞTERA DE LA FAŢA APEI Este asezata pe cursul mijlociu al v. Iadului în raza satului Remeti (com. Bulz) la baza unui perete calcaros (Peretele Cornilor). Are dimensiuni modeste (350 m) si un potential de atractivitate redus la scurgerile parietale ce caracterizeaza prima parte a pesterii si la sectorul activ unde domina formele de eroziune si coroziune (niveluri de eroziune, polite). Atractivitatea este sporita în sezonul rece de frumoase stalactite si stalagmite de gheata ce se formeaza iarna în zona intrarii. Atuul principal al pesterii este pozitia favorabila pe drumul ce uneste com. Bulz de Stâna de Vale.

Se deschide în abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de Depresiunea Vadului în apropiere de localitatea Pestere (com. Astileu). Perioada lunga scursa de la prima ei explorare si numarul mare de vizitatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului atractiv. Interesul turistic nu se regaseste din aceste cauze în formatiunile prezente ci în vestigiile de ordin paleontologic si mai ales arheologic descoperite aici de catre celebrul arheolog francez Henri Breuil invitat aici de Emil Racovita. Aceste vestigii demonstreaza existenta în zona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. La acestea se adauga labirintul freatic din zona intrarii, dimensiunile uriase ale Salii Oaselor din extremitatea finala a pesterii lunga de 838 m si numeroasele oseminte apartinînd ursului de caverna (ursus spaeleus). foto skytrip

Este situata în nordul depresiunii cu acelasi nume si este drenata de cursul de apa ce se infiltreaza în subteran dupa ce strabate depresiunea. Este cursul de apa care dupa ce strabate una din pesterile cele mai bogat împodobite din acesti munti iese din nou la suprafata printr-un izbuc la fel de frumos: Izbucul Bratcanilor. Pentru a nu face o risipa, deloc inutila de epitete, vom descrie pestera enumerînd succesiunea de sali cu denumirile lor asa cum le-au dat cei care au intrat pentru prima data în aceasta pestera: prima este Sala Mamut, denumire ce vorbeste de dimensiunile acesteia, urmeaza Sala Fotografiilor, Sala Bazinelor, Sala Prabusirilor, Sala Fetitei, Sala Paradis, Galeria "La Bai", "La Cascade", Sala Mare, toate aceste denumiri venind sa sugereze varietatea formelor ce se succed pe o lungime totala de peste 6 km.

Situata în zona Imasul Batrânului de pe Platoul carstic 10 Hotare. A avut din fericire o soarta mai buna decât pestera de la celalalt capat al retelei subterane peisajul subteran fiind în buna masura bine conservat. Partea cea mai spectaculoasa a pesterii o reprezinta Sala Mare unde dimensiunilor gigantice li se adauga o încântatoare risipa de concretiuni: stalactite (baldachine, curgeri parietale, draperii, coralite), stalagmite,domuri, gururi, coloane. Acestea sunt completate pentru a întregi peisajul cu cursul subteran presarat cu forme de eroziune, cascadele din zona intrarii si alte galerii bogat concretionate. Lungimea totala a pesterii este de 1633 m. (cf CJ Bihor)