Turism de aventura

video - Delta Dunării cu autorulota Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunţă vizitatorii că în perimetrul Rezervaţiei este interzisă instalarea corturilor, cu excepţia locurilor de campare autorizate, amenajate şi dotate corespunzător cerinţelor igienico-sanitare. Măsura este adoptată atât în scopul prevenirii accidentelor, îmbolnăvirilor şi altor riscuri ce pot surveni în cazul campării în zone lipsite de facilităţi igienico-sanitare, cât şi pentru prevenirea  efectelor negative asupra speciilor şi habitatelor naturale, generate de comportamentul turiştilor ce campează în astfel de locuri. Vezi DELTA DUNARII: HARTA TURISTICA Adresăm vizitatorilor Rezervaţiei rugămintea ca, pentru siguranţa lor sanitară, să folosească numai spaţiile de cazare autorizate existente în localităţile din Delta Dunării şi din zonele învecinate, respectiv: Locaţii autorizate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării unde este posibilă atât cazarea la căsuţe, vile şi bungalo...

În rezervaţie au fost identificaţi  până în prezent asociaţii de pajişti stepice de bărboasă ( Botriochloetum ischaemi ) respectiv de tufărişuri de păliur ( Asphodelino luteae – Paliuretum ). Din fauna rezervaţiei au fost identificate 9 specii ameninţate cu dispariţia: califar roşu, acvila ţipătoare mică, acvilă mică, erete sur, codalb, viespar, erete vânăt, şoim călător, şerpar şi şorecarul mare. vezi si  - Tulcea, comori ascunse - documentar

Dintre cele mai importante habitate ale rezervaţiei putem aminti pajiştile de stepă pe substrat pietros ( Festucetum callierii, Sedo hillebrandtii – Polytrichetum ) precum şi diferitele tipuri de păduri dobrogene, din care cea mai mare parte sunt endemice pentru această regiune şi/sau sunt rare la nivel naţional. Acestea sunt reprezentate în special prin pădurile de stejar pufos ( Galio dasypodi – Quercetum pubescentis ), pădurile de stejar pufos cu cărpiniţă ( Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis ) şi şleaurile dobrogene cu cărpiniţă ( Nectaroscordo-Tilietum tomentosae ). Aceste tipuri de habitate corespund etajelor de vegetaţie ale pădurilor din nordul Dobrogei: silvostepă cu păduri submediteraneene, păduri de foioase xeroterme submediteraneene, păduri de foioase mezofile balcanice.

Pe teritoriul rezervaţiei au fost identificate mai multe tipuri de habitate de interes comunitar între care se remarcă pajiştile de ai de pădure ( Asphodeline lutea ) şi două tipuri de păduri dobrogene, rare la nivel naţional, răspândite predominant în Dobrogea, ce corespund etajelor de vegetaţie ale pădurilor din nordul Dobrogei, păduri de silvostepă ( Galio dasypodi - Quercetum pubescentis ) şi păduri submediteraneene ( Paeonio-Carpinetum orientalis ). Reprezentativ pentru această rezervaţie este aiul de pădure ( Asphodeline lutea ). Rezervatia naturala Uspenia are o suprafata de 22 ha, si este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheza. In vecinatate: satele Slava Rusa si Fantana Mare, precum si mina AltinTepe. video - de la cetatea Enisala la Mina Altin Tepe

Rezervatii naturale : d iversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt: ● speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara; ● geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele; ● paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus; ● botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana; ● geomorfologice: Rapa Rosie; ● complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.

  Pe canalul dintre Derby și Trent. Foto: copyright: Nicu Ilie. Licență CC-BY Zona centrală a Angliei are o rețea de vechi canale navigabile care fac legătura între râurile din centrul țării, dar și între orașe. În România există un singur canal similar, canalul Bega, la Timișoara.  Rețeaua britanică se mai conservă doar în parte. A fost utilizată intensiv pentru transportul de mărfuri în secolul 19, dar apariția noilor locomotive de mare putere a ruinat rentabilitatea economică a canalelor. În anii 1960-1970 acestea au început a fi asanate. Vechile șlepuri pentru mărfuri au fost transformate ulterior în bărci fluviale pentru persoane și chiar în locuințe fluviale. Ele sunt utilizate pe canalele păstrate ca locuințe de vacanță. După 2000, canalele au revenit la modă, iar Anglia are o strategie națională pentru refacerea și dezvoltarea canalelor existente, in primul rând prin interconectarea rețelelor existente. În prezent, există trei mari rețele - una în centrul Anliei, una î...

Muntele Consul prezintă o importanţă ştiinţifică şi istorică deosebită, întrucât acesta constituie, alături de poiana „Regele Ferdinand” de la Niculiţel, primele rezervaţii naturale din România, declarate astfel prin Decizia din 27 mai 1927, unde acest munte este menţionat cu numele avut anterior (Muntele Cinel). Muntele Consul constituie cel mai reprezentativ peisaj, caracteristic pentru formele de relief vulcanic şi carstic din nordul Dobrogei, care-i conferă un caracter peisagistic unic în ţară. Pe lângă numeroasele asociaţii şi specii rare şi/sau ameninţate caracteristice pentru Dobrogea, rezervaţia constituie, împreună cu Parcul Naţional Munţii Măcinului, singurele arii protejate din România în care a fost identificată specia talpa leului ( Gymnospermium altaicum ). De asemenea, specia de coada şoricelului ( Achillea depressa) este citată doar aici, în cadrul reţelei de arii protejate din nordul Dobrogei. Ornitofauna rezervaţiei se remarcă prin prezenţa unor răpitoare ca acvila ţ...

Rezervaţia naturală Izvorul Alb Suprafaţă :  210 hectare Altitudine medie : 650 m Încadrare administrativă : oraşul Dărmăneşti Amplasare : versantul drept al pârâului Izvorul Alb - 1,2 km de la lacul de acumulare Habitat protejat : pădure de amestec (răşinoase cu foioase)

Rezervaţia paleontologică este reprezentată printr-un celebru punct fosilifer din Dobrogea de Nord, care adăposteşte o bogată faună mediotriasică. Aici se întâlnesc Triasicul mediu în dezvoltare complexă. Morfologic, caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanţi prelungi, acoperiţi cu loess şi cu altitudini reduse (206 m). În zonă nu există nici un curs permanent de apă. Reţeaua hidrografică este reprezentată numai de o serie de pârâiaşe scurte şi torenţi cu scurgere intermitentă (Valea Tulcei). Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 439 mm, respectiv 32,4 mm şi 52,2 mm pentru lunile ianuarie şi iunie. Ploile au adesea un caracter torenţial. Vegetaţia este caracterizată prin existenţa pajiştilor de stepă pontică, stepă petrofilă şi  vegetaţie saxicolă, însă nu au fost efectuate studii sistematice. Obiectul protecţiei îl constituie fauna fosilă din Triasicul mijlociu ( Cephalopoda, Brachiopoda, Bivalva ). sursa foto: pagina de fac...

Zonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală. Starea de conservare a ecosistemelor este relativ bună, însă sunt afectate de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj. Pe lângă aceste elemente negative ale acţiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat şi prin tiierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de către turiştii neavizati. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Răşinari Suprafata: 993 ha Administrator: Direcţia Silvică Sibiu Acces : 1. Sibiu Piaţa Gării - troleibuz nr.1 - până la capătul liniei 2. Sibiu - str. Calea Dumbrăvii- DJ106A Sibiu- Păltiniş In marginea padurii functioneaza Muzeul satului Dumbrava Sibiului (ASTRA) si Gradina Zoologica

Suprafaţă : 3491,2 hectare Altitudine : între 750 m şi 1649 m Încadrare administrativă : judeţul Bacău - sectorul de culme muntoasă Amplasare : culme montană în Munţii Nemirei (vârful Farcu Mic, Nemira Mare, Nemira, Ţiganca, Şandru Mare)

Limanul/Lacul Traian prezintă un deosebit interes pentru studiile ornitologice, atât pentru faptul că zona este foarte puţin studiată, dar mai ales pentru că acesta reprezintă un important refugiu pentru cuibăritul, odihna şi hrănirea speciilor de păsări rare. În urma studiului efectuat în zona Lacului Traian au fost identificate 102 specii de păsări, grupate din punct de vedere sistematic în 15 ordine şi 39 de familii. Din totalul speciilor identificate, 52 de specii sunt clocitoare. În ceea ce priveşte distribuţia fenologică a ornitofaunei lacului Traian, 70 de specii sunt oaspeţi de vară, 18 specii sunt sedentare, 7 specii sunt oaspeţi de iarnă şi 7 specii sunt de pasaj. Conform Legii nr. 13/1993, din cele 102 specii de păsări identificate aici, 64 de specii sunt strict protejate, 30 de specii sunt protejate şi doar 12  sunt specii de vânat, conform Legii nr. 103 din 27 septembrie 1996. În urma observaţiilor efectuate, au fost identificate 7 specii de păsări foarte rare care cui...

Rezervaţia este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aceasta constituie un punct de perspectivă unic în ţară, de unde pot fi observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea. Astfel, în rezervaţie sunt prezente stâncării, stepe petrofile şi de loess. În afara acesteia sunt vizibile pădurile balcanice şi submediteraneene din Podişul Babadag, Lacul Babadag şi laguna Razim, cu vegetaţie tipică de zone umede, insula Popina şi chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră. Valoarea  peisagistică a rezervaţiei este sporită de prezenţa ruinelor cetăţii Enisala şi de existenţa unei mici grote. Între speciile de plante, reprezentative sunt:  alior (Euphorbia myrsinites), clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), garofiţa (Dianthus nardiformis). Dintre  păsările mai rare identificate aici amintim: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), buhaiul de baltă (Botaurus...

Importanţă naţională a acestei arii protejate constă în identificarea unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, din Precambrianul superior, reprezentative pentru fauna de tip Ediacara, identificată pentru prima oară în Australia. Aceasta o individualizează în raport cu celelalte arii protejate din ţară, din acest punct de vedere fiind asemănătoare doar cu Rezervaţia „Războieni” situată în apropiere, pe teritoriul comunei Casimcea. Asociaţiile de stepă pe substrat pietros ( Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi, Festucetum calierii ) sunt considerate endemice pentru Dobrogea. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile pietrar răsăritean ( Oenanthe isabellina), şoim călător (Falco peregrinus), şorecar mare (Buteo rufinus) .

Localizare: Versantul nordic al Munţilor Făgăraşului, pe valea Arpăşelului, alături de Parcul natural Bâlea. Cuprinde etajul alpin, subalpin şi montan superior, între 1000 m şi 2500 m altitudine, pe valea străjuită de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508 m) si Vârtopel (2359 m) Suprafata: 732 ha Proprietar: RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpaş Este o rezervaţie faunistică şi de floră. Aici trăiesc cca. 80% din caprele negre din Munţii Făgăraş, marmote, urşi, acvile de munte, cervide. Rezervaţia Arpăşel (faunistică) este bine conservată, deoarece pe de-o parte beneficiază de pază, iar pe de altă parte accesul este dificil, este însă puternic afectată de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate în Poligonul militar Cârţişoara. Acces: Calea ferata Sibiu - Braşov, staţia Arpaşul de Jos. E68 - Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe Transfăgăraşan- traseu marcat

Masa Jidovului -   La Grumaji  -  comuna Jina Monument natural cu valoare geologică. (nu este clar delimitată şi nici indicată prin panouri) Suprafaţa: 0,5 ha Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului Sebeş. Acces: D.J. Sebeş - Bistra La Jina a fost realizat un documentar celebru, regizat de Dumitru Budrala

Parcul Naţional Ceahlău , care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt frecventate de mii de turisti. Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş cu următoarele puncte de atracţie: Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera glodului şi Cheile Bicăjelului. Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,  Rezervaţia de Zimbrii  şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald. În judeţul Neamţ au fost declarate arii de pr...

Este o rezervaţie botanică. Localizare: Pe valea râului Sadu, între localităţile Sadu şi Tălmaciu (430 m altitudine), în extravilanul oraşului Tălmaciu. Suprafaţa: 20 ha Administrator: Consiliul local al oraşului Tălmaciu Problemele cu care se confruntă Rezervaţia Şuvara Saşilor (botanică) sunt faptul că nu este împrejmuită şi nu beneficiază de pază. Acces: Sibiu- Tălmaciu- Sadu E81 Sibiu-Rm. Vâlcea până la Tălmaciu. Din Tălmaciu pe DJ până la Sadu apoi pe potecă (aprox 3 km ). (via Consiliul Judetean Sibiu) foto: turism talmaciu

Rezervaţia de liliac "Valea Oilor" - Arie protejată botanic Rezervaţia, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Ciucurova, este amplasată pe un versant inferior al Văii Oilor, sudic cu înclinare de 30 grade pe substrat calcaros. Aceasta face parte din podişul Babadag, unitate sedimentară de vârsta cretacică constituită din calcare marnoase, calcare grezoase şi conglomerate. Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primăvara, moderat calde vara şi toamna. Vegetaţia rezervaţiei este reprezentată printr-un arboret xeroterm submediteranean având forma unui mic pâlc. Acesta se prezintă ca o rarişte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu mojdrean(Fraxinus ornus) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis). Sub acest strat arborescent vegeteaza un pâlc de liliac (Syringa vulgaris) pe o suprafaţă de 0,15 ha, propus ca rezervaţie integrală, restul constituind zona tampon. Pâlcul de liliac are o struct...

Rezervaţia naturală Măgura-Târgu Ocna Suprafaţă :  120 hectare Altitudine : 310 m până la 700 m Încadrare administrativă : oraşul Târgu Ocna Amplasare : malul drept al râului Trotuş, malul stâng al Slănicului, între şoselele Tg. Ocna-Comăneşti şi Tg Ocna-Slănic Moldova Habitate protejate : formaţiuni ierboase şi tufişuri - 45,1 ha, păduri - 112,83 ha, stâncării - 2,66 ha