Turism de aventura

Situare: Beroe, în punctul Piatra Frecăței, comuna Ostrov, județul Tulcea. Ruinele parțial dezvelite ale fortificației romane și bizantine (secolele I-VI si X-XII). În apropiere sunt ruinele unei basilici paleocreștine (secolele V-VI), în marginea fostului cimitir al așezării (secolele I-XII). Cetatea Beroe – Ostrov este situată pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov, în zona Balta Brăilei  În secolul al XIII-lea, localitatea Ostrov purta denumirea Beroe moștenită de la romani, din epoca postaureliană. În secolele I și al II-lea în partea vestică, pe malul Dunării a existat Castrul Roman Beroe, unde își avea sediul Legiunea a V-a. Dovada existenței lor sunt săpăturile efectuate pe locul numit Lagări, care avea în acea perioadă înțelesul de cetate și care includea populația militară și civilă, biserici, teren arabil, locuri de veci. Obiectivele de importanță arheologică descoperite sunt ruinele bisericii romane baptisteriumul, monezi cu efigiile unor împărați romani din seco...

video - Delta Dunării cu autorulota Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunţă vizitatorii că în perimetrul Rezervaţiei este interzisă instalarea corturilor, cu excepţia locurilor de campare autorizate, amenajate şi dotate corespunzător cerinţelor igienico-sanitare. Măsura este adoptată atât în scopul prevenirii accidentelor, îmbolnăvirilor şi altor riscuri ce pot surveni în cazul campării în zone lipsite de facilităţi igienico-sanitare, cât şi pentru prevenirea  efectelor negative asupra speciilor şi habitatelor naturale, generate de comportamentul turiştilor ce campează în astfel de locuri. Vezi DELTA DUNARII: HARTA TURISTICA Adresăm vizitatorilor Rezervaţiei rugămintea ca, pentru siguranţa lor sanitară, să folosească numai spaţiile de cazare autorizate existente în localităţile din Delta Dunării şi din zonele învecinate, respectiv: Locaţii autorizate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării unde este posibilă atât cazarea la căsuţe, vile şi bungalo...

Pe teritoriul rezervaţiei au fost identificate mai multe tipuri de habitate de interes comunitar între care se remarcă pajiştile de ai de pădure ( Asphodeline lutea ) şi două tipuri de păduri dobrogene, rare la nivel naţional, răspândite predominant în Dobrogea, ce corespund etajelor de vegetaţie ale pădurilor din nordul Dobrogei, păduri de silvostepă ( Galio dasypodi - Quercetum pubescentis ) şi păduri submediteraneene ( Paeonio-Carpinetum orientalis ). Reprezentativ pentru această rezervaţie este aiul de pădure ( Asphodeline lutea ). Rezervatia naturala Uspenia are o suprafata de 22 ha, si este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheza. In vecinatate: satele Slava Rusa si Fantana Mare, precum si mina AltinTepe. video - de la cetatea Enisala la Mina Altin Tepe

Rezervaţia paleontologică este reprezentată printr-un celebru punct fosilifer din Dobrogea de Nord, care adăposteşte o bogată faună mediotriasică. Aici se întâlnesc Triasicul mediu în dezvoltare complexă. Morfologic, caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanţi prelungi, acoperiţi cu loess şi cu altitudini reduse (206 m). În zonă nu există nici un curs permanent de apă. Reţeaua hidrografică este reprezentată numai de o serie de pârâiaşe scurte şi torenţi cu scurgere intermitentă (Valea Tulcei). Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 439 mm, respectiv 32,4 mm şi 52,2 mm pentru lunile ianuarie şi iunie. Ploile au adesea un caracter torenţial. Vegetaţia este caracterizată prin existenţa pajiştilor de stepă pontică, stepă petrofilă şi  vegetaţie saxicolă, însă nu au fost efectuate studii sistematice. Obiectul protecţiei îl constituie fauna fosilă din Triasicul mijlociu ( Cephalopoda, Brachiopoda, Bivalva ). sursa foto: pagina de fac...

Limanul/Lacul Traian prezintă un deosebit interes pentru studiile ornitologice, atât pentru faptul că zona este foarte puţin studiată, dar mai ales pentru că acesta reprezintă un important refugiu pentru cuibăritul, odihna şi hrănirea speciilor de păsări rare. În urma studiului efectuat în zona Lacului Traian au fost identificate 102 specii de păsări, grupate din punct de vedere sistematic în 15 ordine şi 39 de familii. Din totalul speciilor identificate, 52 de specii sunt clocitoare. În ceea ce priveşte distribuţia fenologică a ornitofaunei lacului Traian, 70 de specii sunt oaspeţi de vară, 18 specii sunt sedentare, 7 specii sunt oaspeţi de iarnă şi 7 specii sunt de pasaj. Conform Legii nr. 13/1993, din cele 102 specii de păsări identificate aici, 64 de specii sunt strict protejate, 30 de specii sunt protejate şi doar 12  sunt specii de vânat, conform Legii nr. 103 din 27 septembrie 1996. În urma observaţiilor efectuate, au fost identificate 7 specii de păsări foarte rare care cui...

Rezervaţia este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aceasta constituie un punct de perspectivă unic în ţară, de unde pot fi observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea. Astfel, în rezervaţie sunt prezente stâncării, stepe petrofile şi de loess. În afara acesteia sunt vizibile pădurile balcanice şi submediteraneene din Podişul Babadag, Lacul Babadag şi laguna Razim, cu vegetaţie tipică de zone umede, insula Popina şi chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră. Valoarea  peisagistică a rezervaţiei este sporită de prezenţa ruinelor cetăţii Enisala şi de existenţa unei mici grote. Între speciile de plante, reprezentative sunt:  alior (Euphorbia myrsinites), clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), garofiţa (Dianthus nardiformis). Dintre  păsările mai rare identificate aici amintim: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), buhaiul de baltă (Botaurus...

Rezervaţia naturală "Mânăstirea Cocoş" - Arie protejată mixtă Rezervaţia prezintă o valoare bioistorică deosebită, fiind locul în care, conform tradiţiei, cântau cocoşii sălbatici, fapt ce a stat la originea numelui mânăstirii. Aceasta este importantă pentru reconstituirea habitatului speciei respective, presupusă a fi cocoşul de mesteacăn silvostepic(Lyrurus tetrix viridanus), în prezent dispărut din Dobrogea. Rezervaţia reprezintă una dintre puţinele arii protejate din România în care a fost identificată o asociaţie de sâmbovină(Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae), extrem de rară, endemică pentru Dobrogea.

Importanţă naţională a acestei arii protejate constă în identificarea unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, din Precambrianul superior, reprezentative pentru fauna de tip Ediacara, identificată pentru prima oară în Australia. Aceasta o individualizează în raport cu celelalte arii protejate din ţară, din acest punct de vedere fiind asemănătoare doar cu Rezervaţia „Războieni” situată în apropiere, pe teritoriul comunei Casimcea. Asociaţiile de stepă pe substrat pietros ( Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi, Festucetum calierii ) sunt considerate endemice pentru Dobrogea. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile pietrar răsăritean ( Oenanthe isabellina), şoim călător (Falco peregrinus), şorecar mare (Buteo rufinus) .

Aria propusă pentru protecţie, cea mai înaltă altitudinal dintre rezervaţiile de stepă din Dobrogea Centrală, constituie una din rarele zone în care Podişul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanţilor şi văilor abrupte şi stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei Centrale. Împreună cu rezervaţia învecinată, Muchiile Cernei - Iaila, acestea reprezintă cele mai întinse rezervaţii de stepă din ţară. Situarea acestora de o parte şi de cealaltă a faliei Peceneaga - Camena, precum şi structurile geologice complet diferite (şisturi verzi caledoniene şi respectiv calcare şi gresii calcaroase) oferă posibilitatea unor studii comparative în ceea ce priveşte relaţia între vegetaţie şi tipul de substrat. Pe lângă numărul ridicat de asociaţii şi specii rare sau ameninţate, caracteristice Dobrogei, rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care s...

Se  remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice. Din punct de vedere fitocenologic, această arie protejată este una din puţinele din Dobrogea (şi implicit din ţară) în care se conservă asociaţia endemică de păliur ( Paliuretum spinae – christi). Speciade ciucuşoară( Allyssum tortuosum ssp. eximium )este citată în România numai de pe aceste coline dintre Greci şi Cerna, cuprinse în rezervaţie. În inventarul fitocenologic al rezervaţiei figurează  până în prezent 10 asociaţii, dintre care 3 sunt endemice pentru Dobrogea, 4 sunt asociaţii regionale specifice acestei provincii, restul fiind predominant întâlnite în această regiune. Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin prezenta unor specii de păsări răpitoare  ca ...

rezervaţia naturală "Dealurile Beştepe" Rezervaţia constituie una din rarele arii protejate în care sunt întâlnite pajişti stepice atât pe substrat calcaros cât şi silicos, ceea ce sporeşte numărul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, feciorică (Herniaria hirsuta), cârcel (Ephedra distachya) sunt întâlnite doar în alte câteva rezervaţii din judeţul Tulcea. Din punct de vedere faunistic, în rezervaţie trebuie remarcată în special prezenţa speciilor erete de stuf ( Circus aeruginosus), şerpar (Circaetus gallicus), uliu păsărar (Accipiter nisus) .

Rezervaţia prezintă o mare valoare ştiinţifică întrucât conservă litoralul fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaţiei constă în falezele sau malurile stâncoase erodate în forme spectaculoase de apele lacului Razim, în care se dezvoltă câteva grote. Aceste promontorii alternează cu mici plaje de nisip sau pietriş respectiv cu zone joase aluvionare. Aria protejată reuneşte 9 cenotaxoni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de asociaţii de pajişti stepice şi stâncării, în comparaţie cu restul rezervaţiilor din nordul Dobrogei, aici fiind reprezentate atât stepa petrofilă cât şi stepa cu graminee, respectiv stepa cu graminee şi dicotiledonate. Împreună cu zona strict protejată Capul Doloşman, această rezervaţie constituie singura arie protejată, cel puţin din România, care asigură conservarea asociaţiei foarte rare de pelin ( Koelerio lobates - Artemisietum lerchianae ) , endemică pentru Dobrogea . Aceasta este unica arie protejată di...

Localizare: judetul Tulcea Caracteristic rezervaţiei este aspectul de martor de eroziune al Dealului Deniztepe, cu o altitudine de 278 m, izolat în mijlocul unor zone joase de câmpie. Acest deal prezintă şi o valoare culturală, simbolică, de el fiind legate anumite legende ale populaţiei locale. În cuprinsul stepei pe substrat pietros au fost identificate asociaţiile Sedo hilebrandtii – Polytrichetum piliferi , Agropyro-Thymetum zygioidi şi Festucetum callierii . Din fauna rezervaţiei amintim: acvila ţipătoatoare mică, viesparul, şerparul, eretele vânăt, dumbrăveanca, ciocănitoarea de stejar, fâsa de câmp. La Denistepe/Deniz Tepe se practica au loc concursuri de zbor cu parapanta.

Importanţa naţională a ariei protejate constă în identificarea în cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă  din România , ceea ce o individualizează şi în raport cu celelalte arii protejate propuse. Din acest punct de vedere este asemănătoare doar cu Rezervaţia naturală „Casimcea”, situată în apropiere. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile pietrar răsăritean ( Oenanthe isabellina), şoim călător (Falco peregrinus), şorecar mare (Buteo rufinus) .

Rezervaţia reprezintă una dintre cele mai întinse suprafeţe cu vegetaţie de stepă şi silvostepă pe şisturi verzi din Dobrogea şi implicit din România. Faţă de celelalte rezervaţii de stepă, aria protejată se remarcă prin relativ numeroase cursuri de apă, permanente, ce sporesc diversitatea habitatelor şi asigură condiţii favorabile pentru faună. Rezervaţia prezintă o importanţă deosebită datorită identificării aici a unui tip de habitat prioritar respectiv situri importante pentru orhidee. Aceasta reprezintă singura arie protejată din judeţul Tulcea în cadrul căreia a fost citată asociaţia Elymetum asperi , una din puţinele rezervaţii în care au fost identificate speciile de orhidee Platanthera chlorantha şi Orchis morio.