miercuri, 20 noiembrie 2013

Cheile Brusturetului (Arges) - prezentare + poze

Dincolo de Gâlgoaie încep Cheile Brusteretului, un complex carstic mai puţin spectaculos, alcătuit din Cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lungă şi Cheia Strâmtă.

miercuri, 28 august 2013

Rezervatia naturala "Manastirea Cocos" (Dobrogea)

Rezervaţia naturală "Mânăstirea Cocoş" - Arie protejată mixtă








Rezervaţia prezintă o valoare bioistorică deosebită, fiind locul în care, conform tradiţiei, cântau cocoşii sălbatici, fapt ce a stat la originea numelui mânăstirii. Aceasta este importantă pentru reconstituirea habitatului speciei respective, presupusă a fi cocoşul de mesteacăn silvostepic(Lyrurus tetrix viridanus), în prezent dispărut din Dobrogea. Rezervaţia reprezintă una dintre puţinele arii protejate din România în care a fost identificată o asociaţie de sâmbovină(Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae), extrem de rară, endemică pentru Dobrogea.

marți, 27 august 2013

Rezervatia naturala "Casimcea" (judetul Tulcea)

Importanţă naţională a acestei arii protejate constă în identificarea unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, din Precambrianul superior, reprezentative pentru fauna de tip Ediacara, identificată pentru prima oară în Australia. Aceasta o individualizează în raport cu celelalte arii protejate din ţară, din acest punct de vedere fiind asemănătoare doar cu Rezervaţia „Războieni” situată în apropiere, pe teritoriul comunei Casimcea. Asociaţiile de stepă pe substrat pietros (Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi, Festucetum calierii) sunt considerate endemice pentru Dobrogea. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina), şoim călător (Falco peregrinus), şorecar mare (Buteo rufinus).

miercuri, 7 august 2013

Rezervatia Arpasel (judetul Sibiu)

sibiu arpasel cinegeticLocalizare: Versantul nordic al Munţilor Făgăraşului, pe valea Arpăşelului, alături de Parcul natural Bâlea.
Cuprinde etajul alpin, subalpin şi montan superior, între 1000 m şi 2500 m altitudine, pe valea străjuită de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508 m) si Vârtopel (2359 m)
Suprafata: 732 ha
Proprietar:
RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpaş
Este o rezervaţie faunistică şi de floră.
Aici trăiesc cca. 80% din caprele negre din Munţii Făgăraş, marmote, urşi, acvile de munte, cervide.
Rezervaţia Arpăşel (faunistică) este bine conservată, deoarece pe de-o parte beneficiază de pază, iar pe de altă parte accesul este dificil, este însă puternic afectată de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate în Poligonul militar Cârţişoara.
Acces:
Calea ferata Sibiu - Braşov, staţia Arpaşul de Jos.
E68 - Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe Transfăgăraşan- traseu marcat

vineri, 26 iulie 2013

Turism in Padis - Cetatile Ponorului (Muntii Apuseni)

Este principala zona turistica a Muntilor Apuseni, aici fiind concentrata cea mai mare parte a obiectivelor turistice:
Platoul Padis este un ses cuprins intre 1.250 si 1.280 m ce apare ca o depresiune inconjurata de culmi mai ridicate, cel mai interesant fenomen carstic intalnit aici fiind ponoarele;
Poiana Ponor este una din putinele polii tipice din muntii nostri. Faptul cel mai remarcabil in ea este sistemul de pierdere a apei, care se face in patul raului, prin orificii stramte, acoperite de  nisip fin. La ape mari, sorburile nu mai pot drena intreaga cantitate de apa, care se acumuleaza dand nastere unui impresionant lac;
Bazinul Lumea Pierduta este un platou perfect izolat de regiunile din jur, delimitat de Paraul Ursului si Paraul Sec ce au izvoarele apropiate si care se unesc in aval, descriind doua arce de cerc. El ascunde cateva fenomene carstice remarcabile, dintre care sunt de mentionat trei avene: Avenul Gemanata, Avenul Negru si Avenul Acoperit;
Cetatile Ponorului sunt fara indoiala formatia carstica cea mai remarcabila, nu numai a Muntilor Apuseni, ci din intreaga tara. Ele sunt constituie din trei circuri mari de stanca, aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300 m si care la partea superioara are un diametru de peste 1 km. Primul circ de stanca este sfarsitul propriu-zis al vaii, iar peretele lateral de vest este perforat de un portal ce depaseste 70 m inaltime si care da acces la al doilea circ. Al treilea circ, cel mai mare, este separat complet de precedentele si are in partea de jos o fereastra prin care se poate ajunge in interiorul pesterii, ce se intinde pe aproximativ 1,5 km, avand nenumarate sali si 14 lacuri subterane;
Groapa de la Barsa este o depresiune de forma ovala, cu axa mare de 2 km si axa mica de 1 km. În Groapa de la Barsa exista o suma de forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor (un ponor prabusit de mari dimensiuni, un altul cu pod natural, un mic lac suspendat si un numar de 11 pesteri). În ansamblu, Groapa de la Barsa este o mica lume carstica, in care toata gama de procese carstice s-a inscris cu formele cele mai tipice;
Pestera Focul Viu situata aproape pe cumpana apelor dintre Groapa de la Barsa si Valea Galbenei, este ca marime al treilea ghetar subteran din tara noastra. Podeaua pesterii o formeaza un masiv de gheata cu stalagmite si coloane de gheata. Recomandam vizitarea ei in jurul pranzului, cand soarele patrunde prin hornul din tavan, dand scanteieri feerice stalagmitelor;
Valea Galbenei incepe brusc la piciorul unui perete vertical de calcare, de cateva sute de metri inaltime unde se afla Izbucul Galbenei, un mic lac de 4-5 m diametru. Valea Izbucul Galbenei este taiata adanc in masivul de calcare, dand nastere uneia din cele mai grandioase chei din Apuseni. Abrupturi de sute de metri, arcade naturale, pesteri ale car or guri se deschid in mijlocul peretilor si cursul tumultuos al apei cu cascade, imense marmite si cateva tunele subterane pe parcurs dau acestei regiuni un aspect de salbaticie fara seaman.

marți, 11 iunie 2013

Masa Jidovului din Comuna Jina (Sibiu)

la grumajiMasa Jidovului -  La Grumaji-  comuna Jina
Monument natural cu valoare geologică.
(nu este clar delimitată şi nici indicată prin panouri)
Suprafaţa: 0,5 ha
Localizare:
Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului Sebeş.
Acces: D.J. Sebeş - Bistra

vineri, 7 iunie 2013

Rezervatia naturala "Dealul Ghiunghiurmez" (judetul Tulcea)

Aria propusă pentru protecţie, cea mai înaltă altitudinal dintre rezervaţiile de stepă din Dobrogea Centrală, constituie una din rarele zone în care Podişul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanţilor şi văilor abrupte şi stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei Centrale. Împreună cu rezervaţia învecinată, Muchiile Cernei - Iaila, acestea reprezintă cele mai întinse rezervaţii de stepă din ţară. Situarea acestora de o parte şi de cealaltă a faliei Peceneaga - Camena, precum şi structurile geologice complet diferite (şisturi verzi caledoniene şi respectiv calcare şi gresii calcaroase) oferă posibilitatea unor studii comparative în ceea ce priveşte relaţia între vegetaţie şi tipul de substrat. Pe lângă numărul ridicat de asociaţii şi specii rare sau ameninţate, caracteristice Dobrogei, rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care se conservă populaţii de lăptucă (Lactuca viminea), mierluţă (Minuartia adenotricha), cosaci(Astragalus cornutus). Din punct de vedere faunistic rezervaţia e caracterizată îndeosebi prin prezenţa speciilor: pietrar  răsăritean (Oenanthe isabelina), ciocârlie de bărăgan ( Melanocorypha calandra), acvila mică (Hieraaetus pennatus).

miercuri, 15 mai 2013

Parcuri naturale si rezervatii din judetul Neamt (lista)

Parcul Naţional Ceahlău, care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt frecventate de mii de turisti.

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş cu următoarele puncte de atracţie: Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera glodului şi Cheile Bicăjelului.

Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,  Rezervaţia de Zimbrii  şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald.

În judeţul Neamţ au fost declarate arii de protectie speciala avifaunistica următoarele lacuri: Lacul Bâtca Doamnei, Lacul Vaduri şi Lacul Pângăraţi. Aceste lacuri constituie o verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toată zona estică din continentul European.

Dealul_Batca_Doamnei

O altă rezervaţie naturală a Neamţului o reprezintă Lacul Cuiejdel. Acesta este cel mai mare lac de baraj natural din România cu o frumuseţe peisagistică deosebită care atestă unicitatea şi importanţa acestuia.

vineri, 3 mai 2013

Rezervatia Naturala Valea Zimbrilor (Brasov)

Rezervaţia de zimbri „Valea Zimbrilor” inaugurată în noiembrie 2008 la Vama Buzăului numără în prezent 18 exemplare, între care cinci pui născuţi pe parcursul anului 2011. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare de păşune şi 80 de hectare de pădure, iar planul autorităţilor este ca în viitor să lase zimbrii în libertate, animalele fiind incluse într-un program de repopulare a Munţilor Carpaţi  cu această specie. Rezervaţia de la Vama Buzăului este cea de-a patra din România după cele de la Vînători-Neamţ, Haţeg-Silvuţ şi Neaga-Bucşani. Ea a fost realizată în urma unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi primăriile din Prejmer şi Vama Buzăului. Turiştii pot vizita zimbrii de la Vama Buzăului zilnic, intrarea fiind liberă.

joi, 2 mai 2013

Rezervatia naturala "Chervant - Priopcea" (judetul Tulcea)

Se  remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice. Din punct de vedere fitocenologic, această arie protejată este una din puţinele din Dobrogea (şi implicit din ţară) în care se conservă asociaţia endemică de păliur (Paliuretum spinaechristi). Speciade ciucuşoară( Allyssum tortuosum ssp. eximium )este citată în România numai de pe aceste coline dintre Greci şi Cerna, cuprinse în rezervaţie. În inventarul fitocenologic al rezervaţiei figurează  până în prezent 10 asociaţii, dintre care 3 sunt endemice pentru Dobrogea, 4 sunt asociaţii regionale specifice acestei provincii, restul fiind predominant întâlnite în această regiune. Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin prezenta unor specii de păsări răpitoare  ca acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), acvila mică (Hieraaetus pennatus), viespar(Pernis apivorus). [sursa: CJ Tulcea]

miercuri, 24 aprilie 2013

Rezervatia Bestepe (judetul Tulcea)

Rezervaţia naturală "Dealurile Beştepe"


Rezervaţia constituie una din rarele arii protejate în care sunt întâlnite pajişti stepice atât pe substrat calcaros cât şi silicos, ceea ce sporeşte numărul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, feciorică (Herniaria hirsuta), cârcel (Ephedra distachya) sunt întâlnite doar în alte câteva rezervaţii din judeţul Tulcea. Din punct de vedere faunistic, în rezervaţie trebuie remarcată în special prezenţa speciilor erete de stuf (Circus aeruginosus), şerpar (Circaetus gallicus), uliu păsărar (Accipiter nisus).

luni, 22 aprilie 2013

Valea Muntelui (judetul Bacau)

Valea Muntelui include comunele Asău, Agăş, Brusturoasa, Palanca, Ghimeş-Făget. Şi-a căpătat un strălucit renume atât în ţară cât şi în afara graniţelor prin calităţile bucătăriei specifice, a ospitalităţii locuitorilor, a obiceiurilor şi porturilor regiunii. Pe aceste ţinuturi pitoreşti sunt cei mai iscusiţi meşteri populari, adevăraţi artişti în confecţionarea cojoacelor, a costumelor populare recunoscute în întreaga lume, a obiectelor reprezentative de artizanat.

duminică, 21 aprilie 2013

Parcul Mihaesti (Muscel)

Parcul dendrologic Mihăeşti
Amenajare dendrologică şi peisagistică de excepţie, operă a ilustrului iniţiator de rezervaţii naturale naţionale ing. Iuliu Moldovan,al cărui bust este amplasat în zona centrală a parcului. Lucrările de amenajare au început în perioada 1895 – 1901 ,iar în 1935 se crează partea dendrologică.De partea peisagistică a parcului se ocupă arhitectul Rech Brun.

Aici vegetează specii arbustive şi arboricole de mare valoare ştiinţifică: stejar roşu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupar de Virginia, gutuiul japonez, molidul argintiu, bradul grecesc, bradul de Caucaz, bradul de California, chiparosul de California, laricele japonez, duglasul, tisa, arborele de chinină din Carolina, arborele lalea, arborele de plută, liliacul chinezesc, glicina chinezească etc.
Parcul se întinde pe o suprafaţă de 65 ha şi este inclus în lista ariilor protejate de interes local.

vineri, 12 aprilie 2013

Rezervatia naturala "Calugaru - Iancina" (judetul Tulcea)

Rezervaţia prezintă o mare valoare ştiinţifică întrucât conservă litoralul fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaţiei constă în falezele sau malurile stâncoase erodate în forme spectaculoase de apele lacului Razim, în care se dezvoltă câteva grote. Aceste promontorii alternează cu mici plaje de nisip sau pietriş respectiv cu zone joase aluvionare. Aria protejată reuneşte 9 cenotaxoni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de asociaţii de pajişti stepice şi stâncării, în comparaţie cu restul rezervaţiilor din nordul Dobrogei, aici fiind reprezentate atât stepa petrofilă cât şi stepa cu graminee, respectiv stepa cu graminee şi dicotiledonate. Împreună cu zona strict protejată Capul Doloşman, această rezervaţie constituie singura arie protejată, cel puţin din România, care asigură conservarea asociaţiei foarte rare de pelin (Koelerio lobates - Artemisietum lerchianae), endemică pentru Dobrogea. Aceasta este unica arie protejată din judeţul Tulceaîn care se conservă asociaţia endemică de stepă petrofilă Teucrio polii - Melicetum ciliatae. Din punct de vedere floristic aceasta reprezintă una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care sunt întâlnite speciile de cârcel (Ephedra distachya), Goniolimon collinum, păliur (Paliurus spina – christi), mierluţă (Minuartia adenotricha). Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin numărul ridicat de specii de păsări răpitoare între care se remarcă codalb (Haliaeetus albicilla), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), şorecar mare (Buteo rufinus), erete sur (Circus pygargus), şerpar (Circaetus gallicus).

joi, 11 aprilie 2013

Lacul Balea si Rezervatia naturala Golul Alpin

lacul baleaRezervatie complexă, geomorfologică, hidrologică, de floră şi faună.
Cuprinde relieful alpin, flora şi fauna din circul glaciar Bâlea, precum şi lacul cu acelaşi nume.
Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupăr, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afin;
Dintre elementele faunistice: capra neagră şi acvila de stâncă.
Starea de conservare a Rezervaţiei naturale Golul Alpin şi lacul Bâlea (de tip complex) a avut de suferit după construirea Transfăgărăşanului şi intensificarea turismului;
covorul vegetal s-a redus datorită numărului mare de autovehicule şi turişti care campează în zonă, iar o serie de specii de animale s-au refugiat în văile din împrejurimi.
Se înregistrează şi aici practicarea unui turism neecologic şi a pescuitului în lac.
Localizare: Munţii Făgăraşului, Căldarea glaciară Bâlea, între varfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508),Capra (2439 m),   Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) şi Piscul Bâlii, în aria comunei Cârţişoara.
Suprafaţa: 180 ha
Administrator:
Consiliul local al com. Cârţişoara
Acces:
1.
D.N. 1 (E 68) Sibiu - Şelimbăr- Avrig se desprinde drum spre Cârţişoara -pe Transfăgărăşan- Valea Bâlii- traseu montan
Staţia CFR - Cârţa- traseu montan cu coborâre la Bâlea Lac;

luni, 8 aprilie 2013

Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (judetul Sibiu)

eocenEste un monument al naturii cu valoare paleontologică, cu numeroase elemente minerale şi specii de floră şi faună fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinţi de rechin.
Localizare: în extravilanul comunei Turnu Roşu în partea de Sud şi Sud-Est a comunei, străbătută de cursul Văii Sadului.
Suprafaţa: 60 ha
Administrator:
Consiliul local al com. Turnu Roşu
Problemele cu care se confruntă Rezervaţia naturală Calcarele eocene de la Porceşti (de tip paleontologic) sunt faptul ca paşunatul excesiv favorizează procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de către diverse persoane şi comercializate .
Acces:
Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Râmnicul Vâlcea (201), la 20 km de Sibiu;
DJ - Tălmaciu - Racoviţa - Avrig, varianta din dreptul staţiei CFR Podul Olt spre Turnu Roşu

joi, 4 aprilie 2013

Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu

suvara sasilorEste o rezervaţie botanică.
Localizare: Pe valea râului Sadu, între localităţile Sadu şi Tălmaciu (430 m altitudine), în extravilanul oraşului Tălmaciu.
Suprafaţa: 20 ha
Administrator:
Consiliul local al oraşului Tălmaciu
Problemele cu care se confruntă Rezervaţia Şuvara Saşilor (botanică) sunt faptul că nu este împrejmuită şi nu beneficiază de pază.
Acces:Sibiu- Tălmaciu- Sadu
E81 Sibiu-Rm. Vâlcea până la Tălmaciu.
Din Tălmaciu pe DJ până la Sadu apoi pe potecă (aprox 3 km ).

(via Consiliul Judetean Sibiu)

marți, 2 aprilie 2013

Pestera Igrita (Muntii Apuseni) + harta pesterii

Se deschide în abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de Depresiunea Vadului în apropiere de localitatea Pestere (com. Astileu). Perioada lunga scursa de la prima ei explorare si numarul mare de vizitatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului atractiv.
Interesul turistic nu se regaseste din aceste cauze în formatiunile prezente ci în vestigiile de ordin paleontologic si mai ales arheologic descoperite aici de catre celebrul arheolog francez Henri Breuil invitat aici de Emil Racovita. Aceste vestigii demonstreaza existenta în zona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. La acestea se adauga labirintul freatic din zona intrarii, dimensiunile uriase ale Salii Oaselor din extremitatea finala a pesterii lunga de 838 m si numeroasele oseminte apartinînd ursului de caverna (ursus spaeleus).

luni, 18 martie 2013

Pestera Vantului (Muntii Apuseni)

Este situata în apropiere de localitatea Suncuius în versantul stâng al Crisului Repede, deasupra Poienii Frânturii si reprezinta simbolul lumii endocarstice a M. Padurea Craiului si totodata pestera cea mai lunga (cu cea mai mare dezvoltare) din România (cu peste 48 km de galerii cartate pâna în prezent-1999). Prezinta un potential turistic remarcabil cei aproape 50 km de galerii gazduind, dupa cum era de asteptat, aproape întreaga paleta de forme rezultate în urma proceselor fizice, chimice si tectonice. Coroziunea si eroziunea au generat elemente morfologice cu totul aparte nu numai la nivelul tarii noastre dar si la nivel european cum sunt Meandrele Racovita, "Hipodromul", Sala "Metalul". Exista zone cu prabusiri masive, conuri de darâmaturi, iar la polul opus se gasesc salile si galeriile bogat concretionate: Sala Podoabelor, Galeria Rosie, Galeria Alba, Galeria "7 Noiembrie".
Regasim în galeriile acestei pesteri atât speleotemele întâlnite de obicei în pesteri: stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, dar si unele foarte rare cum sunt: anthoditele, oupholitele, perlele de caverna.
La toate acestea pentru a întregi si contura obiectiv peisajul subteran trebuie sa mai adaugam lacurile, cascadele subterane, hornurile, puturile si sifoanele. O problema ce se ridica este dispersia atractiilor turistice pe distante mari, greu de cuprins si valorificat la cote maxime într-un circuit turistic.

foto si detalii pe eurotrips
Cu toate ca, la momentul descoperirii sale (1957)… Pestera Vantului avea o lungime totala de  500 de metri… dar in urma unor explorari mai amanuntite de la sfarsitul anului 1967 lungimea totala a galeriilor cunoscute sa fie de peste 15.000 de metri… prima harta color a acestei superbe pesteri s-a putut realiza in anul 1969 (scara 1:500) reprezentandu-se atunci 15.283 de metri de galerii… si mai tarziu s-a ajuns la 21.470 de metri… Pestera Vantului devenind oficial cea mai lunga pestera din tara noastra… apoi, dupa mai multe tabere subterane organizate, descoperirile de a sfarsitul lui ’89 releva faptul ca lungimea totala a galeriilor Pesterii Vantului sa depaseasca 40.500 de metri.

luni, 25 februarie 2013

Rezervatia de liliac Ciucurova (Dobrogea)

Rezervaţia de liliac "Valea Oilor" - Arie protejată botanic








Rezervaţia, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Ciucurova, este amplasată pe un versant inferior al Văii Oilor, sudic cu înclinare de 30 grade pe substrat calcaros. Aceasta face parte din podişul Babadag, unitate sedimentară de vârsta cretacică constituită din calcare marnoase, calcare grezoase şi conglomerate. Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primăvara, moderat calde vara şi toamna. Vegetaţia rezervaţiei este reprezentată printr-un arboret xeroterm submediteranean având forma unui mic pâlc. Acesta se prezintă ca o rarişte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu mojdrean(Fraxinus ornus) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis). Sub acest strat arborescent vegeteaza un pâlc de liliac (Syringa vulgaris) pe o suprafaţă de 0,15 ha, propus ca rezervaţie integrală, restul constituind zona tampon. Pâlcul de liliac are o structură compactă, deasă cu drajonare perimetrală abundentă, stare de vegetaţie foarte bună. Diametrul maxim al exemplarelor de liliac este de 8 cm iar înalţimea maximă de 3 m. Compoziţia arborescent este diversă, remarcându-se în mod deosebit speciile rare ca: păr(Pyrus eleagrifolia) şi stejar(Quercus virgiliana) sau specii frecvente ca: sorb(Sorbus torminalis),stejar brumăriu(Quercus pedunculiflora), păr salbatic(Pyrus pyraster). Stratul arbustiv, în afară de liliac se caracterizează prin prezenţa speciilor porumbar(Prunus spinosa), voniceriul(Euonymus europaea),corn(Cornus mas), păducel(Crataegus monogyna). În stratul ierbos este reprezentativă specia pontic-mediteraneană sparanghel sălbatic(Asparagus tenuifolius).

[tb_google_map]

duminică, 17 februarie 2013

Rezervatia "Dealul Denistepe"

Localizare: judetul Tulcea

Caracteristic rezervaţiei este aspectul de martor de eroziune al Dealului Deniztepe, cu o altitudine de 278 m, izolat în mijlocul unor zone joase de câmpie. Acest deal prezintă şi o valoare culturală, simbolică, de el fiind legate anumite legende ale populaţiei locale. În cuprinsul stepei pe substrat pietros au fost identificate asociaţiile Sedo hilebrandtii – Polytrichetum piliferi, Agropyro-Thymetum zygioidi şi Festucetum callierii. Din fauna rezervaţiei amintim: acvila ţipătoatoare mică, viesparul, şerparul, eretele vânăt, dumbrăveanca, ciocănitoarea de stejar, fâsa de câmp.

vineri, 15 februarie 2013

Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba

Dealul Zakel - Rezervaţia de stepă din Valea Şarba

zakelEste o rezervatie complexă de floră şi faună caracteristică arealului de stepă euro-siberian.

Dintre elementele care se găsesc aici enumerăm: jaleş, steluta vînătă, sachiz, frăsinel, colilie, negară.

Localizare: în extravilanul comunei Sura Mare, iîntre Slimnic şi Şura Mare, pe versantul dealului Zakel şi Valea Şarbei.

Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren)

Administrator: Consiliul local al com. Şura Mare

In ceea ce priveşte Dealul Zakel (rezervaţie de stepă, de tip complex) datorită fenomenelor de alunecare şi a lucrărilor de stabilizare versant, suprafaţa iniţială a rezervaţiei s-a redus de la 11 la 5 ha;

Acces:

1. DJ14 Sibiu- Slimnic (15 km de Sibiu) , iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt de strabatut 2 km

2. DN14 Sibiu- Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. 4 km.

Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim :

- amareală siberiană (Polygala sibirica),

- coada zmeului (Calla palustris)

- pătlagina uriaşă (Plantago maxima)

[via CJ Sibiu]

miercuri, 6 februarie 2013

Rezervatia naturala "Vârful Secaru" (Babadag, Tulcea)

Vârful Secaru reprezintă unul din puţinele zone granitice din podişul calcaros al Babadagului. Din punct de vedere geomorfologic, Vârful Secaru reprezintă cea mai mare altitudine din podişul Babadag (401 m) fiind un martor de eroziune reprezentativ. În cuprinsul rezervaţiei, unităţile geomorfologice predominante sunt versanţii cu înclinări şi expoziţii diverse. Deşi Vârful Secaru face parte din podişul calcaros al Babadagului în care reţeaua hidrografică este slab dezvoltată, structura sa granitică favorizeaza existenţa unor cursuri de apă cu caracter temporar sau chiar permanent. Astfel, la nord de rezervaţie, în imediata apropiere, se află unul din afluenţii principali ai râului Slava, cel mai important din Podişul Babadag. Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 417,9 mm. Ploile au adesea un caracter torenţial; evapotranspiraţia potenţial anuală este de 668 mm iar cea reală anuală de 415 mm

Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primăvara, moderat calde vara şi toamna. Specific Vârfului Secaru este caracterul de „insulă” cu vegetaţie ceva mai acidofilă în comparaţie cu restul Podişului Babadag, unde sunt caracteristice speciile calcofile. În poienile din zona strict protejată predomină asociaţiile ierboase de stepă pontică şi petrofilă pe soluri superficiale, vegetaţie saxicolă, arbustivă, alături de arbori termofili izolaţi sau în pâlcuri. În zona tampon predomină vegetaţia forestieră reprezentată prin eşantioane relativ bine conservate încadrate în tipul de pădure şleau de deal dobrogean de productivitate inferioară (asociaţia Nectaroscordo-Tilietum tomentosae), specifică Dobrogei (considerata endemică). Pentru această zonă argumentul cel mai important pentru constituirea acestei rezervaţii îl constitue identificarea  până în prezent a unui număr de 9 taxoni ce figureaza în Lista Roşie a plantelor superioare din România. Dintre aceştia, specia de merinană (Moehringia jankae) este vulnerabilă şi subendemică iar restul sunt rare. Specificitatea acestor taxoni este conferită de caracterul lor predominant pontic. Dintre aceşti taxoni mai fac parte: coada soricelului (Achillea ochroleuca), usturoi sălbatic(Allium guttatum, Allium flavum ssp. tauricum, Allium saxatile), samaldâr (Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum), bujor (Paeonia peregrina), măceş (Rosa turcica), miliţea (Silene compact). [sursa: CJ Tulcea]

miercuri, 16 ianuarie 2013

Rezervatia naturala Magura - Targu Ocna (judetul Bacau)

Rezervaţia naturală Măgura-Târgu Ocna

Suprafaţă:  120 hectare
Altitudine: 310 m până la 700 m
Încadrare administrativă: oraşul Târgu Ocna
Amplasare: malul drept al râului Trotuş, malul stâng al Slănicului, între şoselele Tg. Ocna-Comăneşti şi Tg Ocna-Slănic Moldova
Habitate protejate: formaţiuni ierboase şi tufişuri - 45,1 ha, păduri - 112,83 ha, stâncării - 2,66 ha

miercuri, 9 ianuarie 2013

Rezervatia naturala Arsura (Onesti, Bacau)

[caption id="" align="alignright" width="240"]arsura arsura (Photo credit: drs1ump)[/caption]

Rezervaţia naturală Arsura

Suprafaţă:  206,47 hectare
Altitudine: între 200 şi 397,7 m
Încadrare administrativă: oraşul Oneşti
Amplasare: la nord de oraşul Oneşti, pe şoseaua Oneşti-Târgu Ocna
Habitate p

rotejate: formaţiuni ierboase - 89,80 ha, păduri - 79,18 ha, alte terenuri - 37,49 ha



sursa: CJ Bacau


Enhanced by Zemanta

[caption id="" align="alignright" width="75"]Categorie:Hărţi ale judeţului Bacău Categorie:Hărţi ale judeţului Bacău (Photo credit: Wikipedia)[/caption]

[caption id="" align="alignleft" width="300"]Location of province xy (see filename) in Romania. Location of province Bacau in Romania. (Photo credit: Wikipedia)[/caption]

[caption id="" align="alignright" width="75"]English: Onesti as seen from the Trotus Hotel,... English: Onesti as seen from the Trotus Hotel, 9th floor. (Photo credit: Wikipedia)[/caption]

joi, 3 ianuarie 2013

Rezervatia naturala "Edirlen" (Dobrogea)

Rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiilor endemice pentru Dobrogea, şleau de deal dobrogean cu carpen (Tilio tomentosae – Carpinetum betuli) şi şleau dobrogean de culme cu cărpiniţă şi ghiocel cu frunze îndoite (Galantho plicatae - Tilietum tomentosae). De asemenea, aceasta constituie singura arie protejată din judeţul Tulcea în care a fost identificată asociaţia de pajişti de colilie (Astragalo ponticae - Stipetum ucranicae). Totodată rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate, cel puţin în ceea ce priveşte nordul Dobrogei, în care se conservă populaţii de coada şoricelului (Achillea ochroleuca) şi păr argintiu (Pyrus bulgarica). Din punct de vedere faunistic trebuie subliniată prezenţa speciilor: viespar (Pernis apivorus),erete sur (Cyrcus pygargus), erete alb( C. Macrourus),ciuf de câmp (Asio flammeus). [cf CJ Tulcea]