miercuri, 24 aprilie 2013

Rezervatia Bestepe (judetul Tulcea)

Rezervaţia naturală "Dealurile Beştepe"


Rezervaţia constituie una din rarele arii protejate în care sunt întâlnite pajişti stepice atât pe substrat calcaros cât şi silicos, ceea ce sporeşte numărul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, feciorică (Herniaria hirsuta), cârcel (Ephedra distachya) sunt întâlnite doar în alte câteva rezervaţii din judeţul Tulcea. Din punct de vedere faunistic, în rezervaţie trebuie remarcată în special prezenţa speciilor erete de stuf (Circus aeruginosus), şerpar (Circaetus gallicus), uliu păsărar (Accipiter nisus).

luni, 22 aprilie 2013

Valea Muntelui (judetul Bacau)

Valea Muntelui include comunele Asău, Agăş, Brusturoasa, Palanca, Ghimeş-Făget. Şi-a căpătat un strălucit renume atât în ţară cât şi în afara graniţelor prin calităţile bucătăriei specifice, a ospitalităţii locuitorilor, a obiceiurilor şi porturilor regiunii. Pe aceste ţinuturi pitoreşti sunt cei mai iscusiţi meşteri populari, adevăraţi artişti în confecţionarea cojoacelor, a costumelor populare recunoscute în întreaga lume, a obiectelor reprezentative de artizanat.

duminică, 21 aprilie 2013

Parcul Mihaesti (Muscel)

Parcul dendrologic Mihăeşti
Amenajare dendrologică şi peisagistică de excepţie, operă a ilustrului iniţiator de rezervaţii naturale naţionale ing. Iuliu Moldovan,al cărui bust este amplasat în zona centrală a parcului. Lucrările de amenajare au început în perioada 1895 – 1901 ,iar în 1935 se crează partea dendrologică.De partea peisagistică a parcului se ocupă arhitectul Rech Brun.

Aici vegetează specii arbustive şi arboricole de mare valoare ştiinţifică: stejar roşu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupar de Virginia, gutuiul japonez, molidul argintiu, bradul grecesc, bradul de Caucaz, bradul de California, chiparosul de California, laricele japonez, duglasul, tisa, arborele de chinină din Carolina, arborele lalea, arborele de plută, liliacul chinezesc, glicina chinezească etc.
Parcul se întinde pe o suprafaţă de 65 ha şi este inclus în lista ariilor protejate de interes local.

vineri, 12 aprilie 2013

Rezervatia naturala "Calugaru - Iancina" (judetul Tulcea)

Rezervaţia prezintă o mare valoare ştiinţifică întrucât conservă litoralul fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaţiei constă în falezele sau malurile stâncoase erodate în forme spectaculoase de apele lacului Razim, în care se dezvoltă câteva grote. Aceste promontorii alternează cu mici plaje de nisip sau pietriş respectiv cu zone joase aluvionare. Aria protejată reuneşte 9 cenotaxoni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de asociaţii de pajişti stepice şi stâncării, în comparaţie cu restul rezervaţiilor din nordul Dobrogei, aici fiind reprezentate atât stepa petrofilă cât şi stepa cu graminee, respectiv stepa cu graminee şi dicotiledonate. Împreună cu zona strict protejată Capul Doloşman, această rezervaţie constituie singura arie protejată, cel puţin din România, care asigură conservarea asociaţiei foarte rare de pelin (Koelerio lobates - Artemisietum lerchianae), endemică pentru Dobrogea. Aceasta este unica arie protejată din judeţul Tulceaîn care se conservă asociaţia endemică de stepă petrofilă Teucrio polii - Melicetum ciliatae. Din punct de vedere floristic aceasta reprezintă una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care sunt întâlnite speciile de cârcel (Ephedra distachya), Goniolimon collinum, păliur (Paliurus spina – christi), mierluţă (Minuartia adenotricha). Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin numărul ridicat de specii de păsări răpitoare între care se remarcă codalb (Haliaeetus albicilla), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), şorecar mare (Buteo rufinus), erete sur (Circus pygargus), şerpar (Circaetus gallicus).

joi, 11 aprilie 2013

Lacul Balea si Rezervatia naturala Golul Alpin

lacul baleaRezervatie complexă, geomorfologică, hidrologică, de floră şi faună.
Cuprinde relieful alpin, flora şi fauna din circul glaciar Bâlea, precum şi lacul cu acelaşi nume.
Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupăr, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afin;
Dintre elementele faunistice: capra neagră şi acvila de stâncă.
Starea de conservare a Rezervaţiei naturale Golul Alpin şi lacul Bâlea (de tip complex) a avut de suferit după construirea Transfăgărăşanului şi intensificarea turismului;
covorul vegetal s-a redus datorită numărului mare de autovehicule şi turişti care campează în zonă, iar o serie de specii de animale s-au refugiat în văile din împrejurimi.
Se înregistrează şi aici practicarea unui turism neecologic şi a pescuitului în lac.
Localizare: Munţii Făgăraşului, Căldarea glaciară Bâlea, între varfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508),Capra (2439 m),   Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) şi Piscul Bâlii, în aria comunei Cârţişoara.
Suprafaţa: 180 ha
Administrator:
Consiliul local al com. Cârţişoara
Acces:
1.
D.N. 1 (E 68) Sibiu - Şelimbăr- Avrig se desprinde drum spre Cârţişoara -pe Transfăgărăşan- Valea Bâlii- traseu montan
Staţia CFR - Cârţa- traseu montan cu coborâre la Bâlea Lac;

luni, 8 aprilie 2013

Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (judetul Sibiu)

eocenEste un monument al naturii cu valoare paleontologică, cu numeroase elemente minerale şi specii de floră şi faună fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinţi de rechin.
Localizare: în extravilanul comunei Turnu Roşu în partea de Sud şi Sud-Est a comunei, străbătută de cursul Văii Sadului.
Suprafaţa: 60 ha
Administrator:
Consiliul local al com. Turnu Roşu
Problemele cu care se confruntă Rezervaţia naturală Calcarele eocene de la Porceşti (de tip paleontologic) sunt faptul ca paşunatul excesiv favorizează procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de către diverse persoane şi comercializate .
Acces:
Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Râmnicul Vâlcea (201), la 20 km de Sibiu;
DJ - Tălmaciu - Racoviţa - Avrig, varianta din dreptul staţiei CFR Podul Olt spre Turnu Roşu

joi, 4 aprilie 2013

Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu

suvara sasilorEste o rezervaţie botanică.
Localizare: Pe valea râului Sadu, între localităţile Sadu şi Tălmaciu (430 m altitudine), în extravilanul oraşului Tălmaciu.
Suprafaţa: 20 ha
Administrator:
Consiliul local al oraşului Tălmaciu
Problemele cu care se confruntă Rezervaţia Şuvara Saşilor (botanică) sunt faptul că nu este împrejmuită şi nu beneficiază de pază.
Acces:Sibiu- Tălmaciu- Sadu
E81 Sibiu-Rm. Vâlcea până la Tălmaciu.
Din Tălmaciu pe DJ până la Sadu apoi pe potecă (aprox 3 km ).

(via Consiliul Judetean Sibiu)

marți, 2 aprilie 2013

Pestera Igrita (Muntii Apuseni) + harta pesterii

Se deschide în abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de Depresiunea Vadului în apropiere de localitatea Pestere (com. Astileu). Perioada lunga scursa de la prima ei explorare si numarul mare de vizitatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului atractiv.
Interesul turistic nu se regaseste din aceste cauze în formatiunile prezente ci în vestigiile de ordin paleontologic si mai ales arheologic descoperite aici de catre celebrul arheolog francez Henri Breuil invitat aici de Emil Racovita. Aceste vestigii demonstreaza existenta în zona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. La acestea se adauga labirintul freatic din zona intrarii, dimensiunile uriase ale Salii Oaselor din extremitatea finala a pesterii lunga de 838 m si numeroasele oseminte apartinînd ursului de caverna (ursus spaeleus).