Turism de aventura

Zona protejată complexă geomorfologică, hidrografică, de floră şi faună . Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Făgăraş este relativ bună, însă este afectat de păşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj. Localizare: Golul alpin al Munţilor Făgăraşului, între Vârful Suru şi Podagru. Versantul nordic aparţine ariei comunelor Racoviţa, Porumbacu, Arpaş şi oraşului Avrig. Include si rezervatia naturala Bâlea si Munţii Cindrelului. Suprafata: 6989,2 ha Administrator: Consiliie locale Avrig, Porumbacu de Jos, Cârţişoara, Arpaşu de Jos, Direcţia Silvică Sibiu Acces : 1. D.N. 1 (E 68) Sibiu- ŞelimbĂr- Turnu RoŞu- traseu marcat 2. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Şelimbar- Avrig- Porumbacu de Sus- traseu marcat 3. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Şelimbar- Avrig- Cârţişoara- Arpaşu de Sus- traseu marcat   4. Cisnadie – Vf. Magura – cab. Valea Sadului. Marcaj : cruce rosie, 4 ore. 5. Cisnadioara – Vf. Magura – Poiana Trandafirilor – catunul Prislop ...

Dealul Zakel - Rezervaţia de stepă din Valea Şarba Este o rezervatie complexă de floră şi faună caracteristică arealului de stepă euro-siberian. Dintre elementele care se găsesc aici enumerăm: jaleş, steluta vînătă, sachiz, frăsinel, colilie, negară. Localizare: în extravilanul comunei Sura Mare, între Slimnic şi Şura Mare, pe versantul dealului Zakel şi Valea Şarbei. Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren) Administrator: Consiliul local al com. Şura Mare In ceea ce priveşte Dealul Zakel (rezervaţie de stepă, de tip complex) datorită fenomenelor de alunecare şi a lucrărilor de stabilizare versant, suprafaţa iniţială a rezervaţiei s-a redus de la 11 la 5 ha; Acces: 1. DJ14 Sibiu- Slimnic (15 km de Sibiu) , iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt de strabatut 2 km 2. DN14 Sibiu- Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. 4 km. Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim : - amareală siberiană (Polygala sibirica), -...

] arsura (Photo credit: drs1ump) Rezervaţia naturală Arsura Suprafaţă :  206,47 hectare Altitudine : între 200 şi 397,7 m Încadrare administrativă : oraşul Oneşti Amplasare : la nord de oraşul Oneşti, pe şoseaua Oneşti-Târgu Ocna Habitate p rotejate : formaţiuni ierboase - 89,80 ha, păduri - 79,18 ha, alte terenuri - 37,49 ha sursa: CJ Bacau  Categorie:Hărţi ale judeţului Bacău (Photo credit: Wikipedia)  Location of province Bacau in Romania. (Photo credit: Wikipedia)[/caption] English: Onesti as seen from the Trotus Hotel, 9th floor. (Photo credit: Wikipedia)

video - Delta Dunării cu autorulota Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunţă vizitatorii că în perimetrul Rezervaţiei este interzisă instalarea corturilor, cu excepţia locurilor de campare autorizate, amenajate şi dotate corespunzător cerinţelor igienico-sanitare. Măsura este adoptată atât în scopul prevenirii accidentelor, îmbolnăvirilor şi altor riscuri ce pot surveni în cazul campării în zone lipsite de facilităţi igienico-sanitare, cât şi pentru prevenirea  efectelor negative asupra speciilor şi habitatelor naturale, generate de comportamentul turiştilor ce campează în astfel de locuri. Vezi DELTA DUNARII: HARTA TURISTICA Adresăm vizitatorilor Rezervaţiei rugămintea ca, pentru siguranţa lor sanitară, să folosească numai spaţiile de cazare autorizate existente în localităţile din Delta Dunării şi din zonele învecinate, respectiv: Locaţii autorizate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării unde este posibilă atât cazarea la căsuţe, vile şi bungalo...

Împreuna cu zona helesteielor, din apropierea comunei Cefa (judetul Bihor), constituie o zona umeda cu importanta avifaunistica deosebita prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hranire si de cuibarit pentru un foarte mare numar de pasari protejate pe plan european si mondial.

În rezervaţie au fost identificaţi  până în prezent asociaţii de pajişti stepice de bărboasă ( Botriochloetum ischaemi ) respectiv de tufărişuri de păliur ( Asphodelino luteae – Paliuretum ). Din fauna rezervaţiei au fost identificate 9 specii ameninţate cu dispariţia: califar roşu, acvila ţipătoare mică, acvilă mică, erete sur, codalb, viespar, erete vânăt, şoim călător, şerpar şi şorecarul mare. vezi si  - Tulcea, comori ascunse - documentar

Dintre cele mai importante habitate ale rezervaţiei putem aminti pajiştile de stepă pe substrat pietros ( Festucetum callierii, Sedo hillebrandtii – Polytrichetum ) precum şi diferitele tipuri de păduri dobrogene, din care cea mai mare parte sunt endemice pentru această regiune şi/sau sunt rare la nivel naţional. Acestea sunt reprezentate în special prin pădurile de stejar pufos ( Galio dasypodi – Quercetum pubescentis ), pădurile de stejar pufos cu cărpiniţă ( Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis ) şi şleaurile dobrogene cu cărpiniţă ( Nectaroscordo-Tilietum tomentosae ). Aceste tipuri de habitate corespund etajelor de vegetaţie ale pădurilor din nordul Dobrogei: silvostepă cu păduri submediteraneene, păduri de foioase xeroterme submediteraneene, păduri de foioase mezofile balcanice.

sursa: Consiliul Judetean Tulcea Nota specifică a peisajului rezervaţiei este conferită de unul din cele mai impresionante abrupturi stâncoase din Dobrogea Centrală, constituit din şisturi verzi, ce mărginesc râul Casimcea. Între speciile protejate ale acestei rezervaţii se cuvin menţionate: taula ( Spiraea crenata ) , usturoiul sălbatic( Allium flavum ssp. tauricum ) , ceapa ciorii ( Gagea callieri ), Centaurea tenuiflora. În ornitofauna rezervaţiei o importanţă deosebită prezintă unele specii ca acvila ţipătoare nare ( Aquila clanga ), şorecarul mare ( Buteo rufinus ), acvila mică (Hieraaetus pennatus).

Dintre rezervaţiile naturale pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, flaură şi floră montană cu specii foarte rare şi endemite, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti, Grădinile Istorice din Beclean, Dobric, Silivaşul de Câmpie, formaţiunile carstice de la peşterile Tăuşoare-Zalion şi din Valea Cobăşelului etc. video - 4k - Muntii Rodnei

Pe teritoriul rezervaţiei au fost identificate mai multe tipuri de habitate de interes comunitar între care se remarcă pajiştile de ai de pădure ( Asphodeline lutea ) şi două tipuri de păduri dobrogene, rare la nivel naţional, răspândite predominant în Dobrogea, ce corespund etajelor de vegetaţie ale pădurilor din nordul Dobrogei, păduri de silvostepă ( Galio dasypodi - Quercetum pubescentis ) şi păduri submediteraneene ( Paeonio-Carpinetum orientalis ). Reprezentativ pentru această rezervaţie este aiul de pădure ( Asphodeline lutea ). Rezervatia naturala Uspenia are o suprafata de 22 ha, si este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheza. In vecinatate: satele Slava Rusa si Fantana Mare, precum si mina AltinTepe. video - de la cetatea Enisala la Mina Altin Tepe

Rezervatii naturale : d iversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt: ● speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara; ● geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele; ● paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus; ● botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana; ● geomorfologice: Rapa Rosie; ● complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.

Parcul National Durmitor este situat in Republica Muntenegru si a fost inclus in patrimoniul mondial in 1980 pentru peisajul sau extraordinar datorat ghetarilor, numeroaselor rauri de munte si izvoarelor subterane. In lungul canionului raului Tara , care reprezinta cel mai adanc defileu din Europa, se intalnesc mai multe lacuri care, in padurea deasa de pin, creaza locul potrivit pentru dezvoltarea mai multor specii endemice de plante. (Vl.D.Gh.) video: Durmitor, cel mai frumos parc natural din Muntenegru

El Plazza si Lorabela sunt doua minihoteluri de inalt standard construite in Herculane in ultima perioada si care se adreseaza unui public activ, foarte sensibil la calitatea serviciilor care i se pun la dispozitie. El Plazza, minihotel cu 10 camere situat pe malul Cernei, si-a dezvoltat propria structura de divertisment, cu un centru de fitness, piscina, biliard, teren de tenis, zona pentru barbeque etc., si foarte multe facilitati pentru copii, familiile aflate in vacanta fiind, la fel ca si turismul de afaceri pentru minigrupuri, principalele grupe de clienti. Bucataria este traditionala, ardeleneasca. Se ofera ghid pentru vanatoare, precum si un program de excursii in zona invecinata, pana la Dunare. video - prezentarea statiunii Baile Herculane pentru publicul vorbitor de limba germana

Parcul dendrologic Mihăeşti Amenajare dendrologică şi peisagistică de excepţie, operă a ilustrului iniţiator de rezervaţii naturale naţionale ing. Iuliu Moldovan,al cărui bust este amplasat în zona centrală a parcului. Lucrările de amenajare au început în perioada 1895 – 1901 ,iar în 1935 se crează partea dendrologică.De partea peisagistică a parcului se ocupă arhitectul Rech Brun. Aici vegetează specii arbustive şi arboricole de mare valoare ştiinţifică: stejar roşu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupar de Virginia, gutuiul japonez, molidul argintiu, bradul grecesc, bradul de Caucaz, bradul de California, chiparosul de California, laricele japonez, duglasul, tisa, arborele de chinină din Carolina, arborele lalea, arborele de plută, liliacul chinezesc, glicina chinezească etc. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 65 ha şi este inclus în lista ariilor protejate de interes local.

Peştera Gheţarul de la Vârtop (numită şi Peştera Minunată) este o peşteră frumos concreţionată, situată la aproximativ 1170 m altitudine, în apropierea cătunului Casa de Piatră din comuna Arieşeni, jud. Alba. Peştera este ascendentă (30 m denivelare pozitivă) şi are o lungime de aproximativ 340 m. Poate fi vizitată fără echipament special de parcurgere a verticalelor. Accesul către peşteră se face pe o potecă semnalizată din cătunul Casa de Piatră, comuna Arieşeni. Până în Casa de Piatră se ajunge din centrul localităţii Gârda de Sus, pe drumul comunal paralel cu valea Gârda de Sus, iar spre amonte - valea Gârdişoara (între Gârda şi Casa de Piatră sunt 12 km).

Dubova, localitatea cea mai apropiata de defileul Dunarii, gazduieste mai multe pensiuni agroturistice ai caror vizitatori sunt atrasi de peisajul deosebit si de conditiile rustice de viata. „Avem un peisaj la fel de frumos ca Elvetia“, spune Viorica Pop, patroana unei agropensiuni din localitate, care nu uita sa aminteasca faptul ca regimul de localitate de frontiera pune inca destul de multe impedimente dezvoltarii turismului: „Uneori, de la Orsova si pana aici, turistii sunt controlati de cinci-sase ori, ceea ce este exagerat. Este drept ca sunt destul de numerosi cei care fac contrabanda cu Serbia , dar aceste controale mult prea numeroase descurajeaza turismul“. vezi galerie foto de pe Clisura Dunarii

În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc naţional prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alături de alte 12 parcuri din România.  Începând din anul 1999, odată cu demararea Proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii se constituie şi administraţia parcului. Scopul desemnării Masivului Piatra Craiului ca şi parc naţional este acela de a asigura conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea şi încurajarea turismului, conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale. Parcul Naţional Piatra Craiului este situat în Carpaţii Meridionali incluzând Creasta Pietrei Craiului în totalitate şi spaţii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti. Se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu (satele Măgura şi Peştera), Bran, Rucăr şi Dâmbovicioara. Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piat...

Principalele atracţii ecoturistice ale României sunt şi ariile protejate în suprafaţă de 1.254.660 ha, adică 5,26 % din teritoriul naţional. Pe teritoriul României sunt declarate 844 areale protejate, cu statut de: 1.parcuri naţionale-11 , cu o suprafaţă de 298.465 ha (23,82 % din totalul suprafeţei protejate) 2.parcuri naturale-6 , cu o suprafaţă de 312.378 ha (30,25% din totalul suprafeţei protejate) 3.rezervaţii ale biosferei(3), cu o suprafaţă de 645.313 ha, din care 580.000 ha Delta Dunării (45,93% din totalul suprafeţei protejate) :Delta Dunării, Munţii Retezat, Munţii Rodnei. 4.rezervaţii ştiinţifice(52), cu o suprafaţă de 100.217 ha. 5.monumente ale naturii(228), cu o suprafaţă de 2.174,8 ha. 6.rezervaţii naturale(527), cu o suprafaţă de 122.569 ha, pe diferite componente: rezervaţii speologice, complexe, faunistice, geomorfologice etc. 7.în curs de constituire sunt 6 parcuri naturale (179.000 ha) şi 42 noi rezervaţii naturale.

Rezervaţia naturală Buciaş Suprafaţă :  471 hectare Altitudine : 540-1165 m Încadrare administrativă : comuna Mănăstirea Caşin Amplasare : Cheile Buciaş şi cascada se află în comuna Mănăstirea Caşin, la 25 de km de municipiul Oneşti şi la 2 km de unirea pârâului Buciaş cu pârâul Caşin Habitat protejat : cursul inferior al pârâului Buciaş, cu văile de tip chei şi cascada

Rezervaţia Naturală "Dealul Bujorului" - Arie protejată mixtă Rezervaţia este amplasată pe versantul sudic al Dealului Bujorului care face parte din Podişul Babadag. Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primăvara, moderat calde vara şi toamna. Arboretul din cadrul rezervaţiei se încadrează în etajul pădurilor xeroterme submediteraneene specific Dobrogei (asociaţia floristică Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis ). Stratul arborescent are etajul superior format din stejar pufos( Quercus pubescens ) iar cel inferior din cărpiniţă ( Carpinus orientalis ), mojdrean( Fraxinus ornus ). Stratul arbustiv este format din corn( Cornus mas ), păducel( Crataegus monogyna ). În stratul ierbos sunt caracteristice speciile protejate de bujor ( Paeonia peregrina ), ştirigoaie (Veratrum nigrum) şi Ornithogalum fibriatum .Obiectivul principal al ocrotirii rezervaţiei îl constituie prezenţa unei...