marți, 11 decembrie 2012

Padurea Valea Fagilor (Dobrogea)

Rezervaţie naturală de tip forestier, reprezintă o insulă relictară de fagi ascunsă într-o vale îngustă şi umedă, la peste 300 km distanţă de făgetele carpatice, exemplarele întîlnite aici atingând dimensiuni de 1 m grosime şi 38 de m înălţime. Aceasta face parte din unitatea geologică şi geomorfologică a Munţilor Măcin, rezultaţi în urma orogenezei hercinice. Din punct de vedere geomorfologic este amplasat pe un versant cu expoziţie nordică. Zona este străbătută de numeroase văi; debitul de apă este foarte redus. La limita nordică trece pârâul Sorniac, curs de apă permanent.



Clima este continental moderată. Temperatura medie anuală este de 11,1 0C; Precipitaţiile medii anuale sunt de 620 mm, maximile înregistrându-se în luna iunie: 295 mm, iar minimile în luna februarie: 115 mm. Arboretele din cadrul rezervaţiei cuprind atât păduri de şleau cu gorun şi fag cât şi un tip de pădure specific cunoscut sub denumirea de „făgeto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa”. Acest din urmă tip de pădure este constituit din fag (Fagus sylvatica, F. taurica) în proporţie de 50%, carpen (Carpinus betulus), 40% şi tei argintiu (Tilia tomentosa) 10%.Exemplarele de fag ating dimensiuni impresionante de 1 m grosime şi 38m înălţime. Etajul inferior al arborilor este alcătuit din: tei (Tilia cordata), ulm (Ulmus montana), jugastru (Acer campestre), paltin de câmp (Acer platanoides), ulm (Ulmus laevis), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurător (Populus tremula). Subarboretul este compus din: alun (Corylus avellana), salba râioasă (Evonymus verrucosus). Stratul ierbos este compus din: ferigi (Dryopteris filix–mas, Cystopteris fragilis), pochivnic (Asarum europaeum), brei (Mercurialis perennis), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), vinariţă (Asperula odorata), rogoz (Carex pilosa).

luni, 10 decembrie 2012

Rezervatia naturala "Razboieni" (judetul Tulcea)

Importanţa naţională a ariei protejate constă în identificarea în cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă  din România, ceea ce o individualizează şi în raport cu celelalte arii protejate propuse. Din acest punct de vedere este asemănătoare doar cu Rezervaţia naturală „Casimcea”, situată în apropiere. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina), şoim călător (Falco peregrinus), şorecar mare (Buteo rufinus).

sâmbătă, 8 decembrie 2012

Pestera cu apa de la Bulz + harta pesterii

Este situata în bazinul inferior al vaii Iadului si reprezinta exurgenta apelor din Pestera Ponor Sancuta si din Depresiunea Carstica Ponoare ce alcatuiesc unul dintre cele mai impresionante sisteme carstice din M. Padurea Craiului. Este vizitabila actualmente pe o distanta de 1170 m dar dincolo de sifonul nr. 2 (terminal) au fost explorati 4.5 km de galerii bogat concretionate. Sectorul vizitabil este sarac în astfel de frumuseti, impresionînd însa prin curgerea salbatica a râului subteran (însotit de cascade, marmite, meandre), prin sobrietate si grandoare. Prezinta un potential de pozitie favorabil aproape de soseaua (viitoare axa turistica) Bulz-Stâna de Vale.

joi, 6 decembrie 2012

Monumentele naturii si rezervatiile naturale din Botosani


  • Stânca - Ştefăneşti - rezervaţie geologică şi floristică (1 ha);



  • pădurea Ciornohol, rezervaţie forestieră (77 ha);

  • pădurea Vorona - rezervaţie floristică şi faunistică (150 ha);

  • pădurea Tudora, regiunea Dealul Mare - rezervaţia de tisa - lemn de esenţă foarte tare, specie rară pentru ţara noastră (117 ha),

  • făgetul secular Stuhoasa, com. Suharău (60 ha);

  • arinişul de la Horlăceni, com. Şendriceni - rezervaţie forestieră (5 ha);

  • Turbăria Dersca – rezervaţie floristică (10 ha); Bălţile Siretului - rezervaţie floristică (2 ha)

marți, 4 decembrie 2012

Escalada - Rapel in Gorj

Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine in cele peste 100 de trasee din poligoanele special amenajate de la cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Oltetului - Polovragi si Cheile Galbenului Baia de Fier.


Off-road cu masini de teren prin rezervatia naturala Cheile Sohodolului, pana la peretii calcarosi, initiere in escalada, rapel, coborare cu blocatoare. De obicei, pentru cei antenati, se alege un traseu mai dificil, in functie de nivelul de pregatire al participantilor. Coborarile in rapel se pot face pe lungimi intre 10 - 200 de metri pe stanca sau in gol, de pe pod.


Coborarea in rapel se efectueaza cu corpul vertical, picioarele orizontale si departate. In cazul unei surplombe, puteti sa va sprijiniti pe genunchi. Coborarea in rapel trebuie sa se efectueze fara intrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare).


Rapel este coborarea prin alunecare pe o coarda, cu ajutorul unui sistem de franare, numit opt de rapel. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborarii.