Turism de aventura

Se deschide în versantul drept al Vaii Luncilor (cum este denumita Valea Misidului în bazinul superior). A început sa fie cercetata înca din primele decenii ale secolului nostru. Are o dezvoltare de peste 1200 m lungime pe care se apare o mare varietate de speleoteme. Caracteristice acestei pesteri sunt însa cascadele de calcar depuse pe planseu de catre apa a carei albie s-a înaltat odata cu depunerea carbonatului, precum si "macaroanele " acele stalactite tubulare lungi uneori aproape de 2 m si cu o latime de ordinul milimetrilor. Din pacate cunoasterea timpurie, lipsa masurilor de protectie (limitate la strâmtorile naturale) si numarul mare de vizitatori si-au pus amprenta asupra resurselor atractive stirbindu-le valoarea. De mentionat este si descoperirea pe una din terasele de la intrarea în pestera a patru vase de ceramica, din care doua înalte de 60 cm si doua mai mici, apartinînd culturii de Cotofeni (2000 î.Hr.).

Pestera Vadu Crisului se afla in defileul Suncuius - Vadu Crisului la 50 m de raul Crisul Repede, pe versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului, judetul Bihor. Pestera este renumita ca avand cea mai bogata fauna cavernicola din România. Pestera Vadu Crisului a fost descoperita in urma dinamitarii unui versant din apropierea cascadei Vadu Crisului. In 1905, Contele Odon Zichy pe a carui proprietate se afla pestera, a dispus amenajarea sa cu podete si scari de lemn si astfel pestera a fost deschisa spre vizitare, fiind considerata la aceea vreme cea mai frumoasa pestera din Europa. (cf infopensiuni) Reprezinta exurgenta sistemului carstic P. Batrânului- P. Vadu-Crisului si este amplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si prin cascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510 m. A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperi...

Se deschide în abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de Depresiunea Vadului în apropiere de localitatea Pestere (com. Astileu). Perioada lunga scursa de la prima ei explorare si numarul mare de vizitatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului atractiv. Interesul turistic nu se regaseste din aceste cauze în formatiunile prezente ci în vestigiile de ordin paleontologic si mai ales arheologic descoperite aici de catre celebrul arheolog francez Henri Breuil invitat aici de Emil Racovita. Aceste vestigii demonstreaza existenta în zona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. La acestea se adauga labirintul freatic din zona intrarii, dimensiunile uriase ale Salii Oaselor din extremitatea finala a pesterii lunga de 838 m si numeroasele oseminte apartinînd ursului de caverna (ursus spaeleus). foto skytrip