Pestera Moanei in Muntii Apuseni video + harta pesterii

De la -
Se deschide în versantul drept al Vaii Luncilor (cum este denumita Valea Misidului în bazinul superior). A început sa fie cercetata înca din primele decenii ale secolului nostru. Are o dezvoltare de peste 1200 m lungime pe care se apare o mare varietate de speleoteme. Caracteristice acestei pesteri sunt însa cascadele de calcar depuse pe planseu de catre apa a carei albie s-a înaltat odata cu depunerea carbonatului, precum si "macaroanele " acele stalactite tubulare lungi uneori aproape de 2 m si cu o latime de ordinul milimetrilor. Din pacate cunoasterea timpurie, lipsa masurilor de protectie (limitate la strâmtorile naturale) si numarul mare de vizitatori si-au pus amprenta asupra resurselor atractive stirbindu-le valoarea. De mentionat este si descoperirea pe una din terasele de la intrarea în pestera a patru vase de ceramica, din care doua înalte de 60 cm si doua mai mici, apartinînd culturii de Cotofeni (2000 î.Hr.).






Comentarii

Trimiteți un comentariu

Bun la drum

Bun la drum
microdoze de literatură

Postări populare de pe acest blog

Pestera cu apa din Valea Lesului (Muntii Apuseni)

De la -
Imagine
Este cea mai apropiata pestera semnificativa din punct de vedere turistic de Motelul Lesu amplasat în apropierea barajului omonim. Din punct de vedere morfologic pestera prezinta doua sectoare: primul este dominat de neobisnuita orizintalitate a tavanului ce confera parca siguranta, cu meandrarile prin patul de aluviuni ale vaii subterane, iar cel de- al doilea de un aspect haotic cu numeroase prabusiri, hornuri gigantice dar si de frumoase speleoteme. Are o lungime de 1295 m. La atributele turistice de mai sus se mai adauga si climatul subteran de o remarcabila constanta cu amplitudini termice anuale de maxim 0.8 ° C, cu amplitudini ale umiditatii relative a aerului de 3 % si o ionizare puternica a aerului toate acestea conferind pesterii valente curative deosebite.   foto: Bihor in imagini LINK
Citiți mai multe

Prezentare Gura Portiței - Litoralul sălbatic pentru toți (video și foto spectaculoase)

De la -
Imagine
Gura Portiței este o localitate situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagră și Lacul Golovița, din Delta Dunării. Inițial un sat pescăresc, Gura Portiței (sau Portița) este cunoscută ca una dintre cele mai retrase și liniștite sate turistice, reprezentând o alternativă la Vama Veche, care a devenit prea populară și aglomerată în ultimii ani. Această zonă rămâne neschimbată și oferă o experiență autentică pentru cei care vor să cunoască o superbă zonă virgină de coastă a țării. Distanța de Tulcea până la Gura Portiței este de aproximativ 50 de kilometri și poate fi accesată fie cu barca, fie pe uscat. Aici vei găsi o plajă de nisip care se întinde pe o lungime de 4 km, despărțind Marea Neagră de Lacul Golovița. Deși nu există un număr mare de restaurante, cluburi sau supermarket-uri, mâncarea cu specific românesc are farmecul bucătăriei dobrogene și a numeroaselor etnii ce conviețuiesc armonios în această zonă. Liniștea naturală și frumusețea sălbatică a Gura Portiței o fac ...
Citiți mai multe

Pe canalul dintre Derby și Trent

De la -
Imagine
  Pe canalul dintre Derby și Trent. Foto: copyright: Nicu Ilie. Licență CC-BY Zona centrală a Angliei are o rețea de vechi canale navigabile care fac legătura între râurile din centrul țării, dar și între orașe. În România există un singur canal similar, canalul Bega, la Timișoara.  Rețeaua britanică se mai conservă doar în parte. A fost utilizată intensiv pentru transportul de mărfuri în secolul 19, dar apariția noilor locomotive de mare putere a ruinat rentabilitatea economică a canalelor. În anii 1960-1970 acestea au început a fi asanate. Vechile șlepuri pentru mărfuri au fost transformate ulterior în bărci fluviale pentru persoane și chiar în locuințe fluviale. Ele sunt utilizate pe canalele păstrate ca locuințe de vacanță. După 2000, canalele au revenit la modă, iar Anglia are o strategie națională pentru refacerea și dezvoltarea canalelor existente, in primul rând prin interconectarea rețelelor existente. În prezent, există trei mari rețele - una în centrul Anliei, una î...
Citiți mai multe

Rezervatii naturale in jud. Alba (Transilvania)

De la -
Imagine
Rezervatii naturale : d iversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt: ● speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara; ● geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele; ● paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus; ● botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana; ● geomorfologice: Rapa Rosie; ● complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.
Citiți mai multe

Rezervatia naturala "Chervant - Priopcea" (judetul Tulcea)

De la -
Imagine
Se  remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice. Din punct de vedere fitocenologic, această arie protejată este una din puţinele din Dobrogea (şi implicit din ţară) în care se conservă asociaţia endemică de păliur ( Paliuretum spinae – christi). Speciade ciucuşoară( Allyssum tortuosum ssp. eximium )este citată în România numai de pe aceste coline dintre Greci şi Cerna, cuprinse în rezervaţie. În inventarul fitocenologic al rezervaţiei figurează  până în prezent 10 asociaţii, dintre care 3 sunt endemice pentru Dobrogea, 4 sunt asociaţii regionale specifice acestei provincii, restul fiind predominant întâlnite în această regiune. Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin prezenta unor specii de păsări răpitoare  ca ...
Citiți mai multe

Masa Jidovului din Comuna Jina (Sibiu) video

De la -
Imagine
Masa Jidovului -   La Grumaji  -  comuna Jina Monument natural cu valoare geologică. (nu este clar delimitată şi nici indicată prin panouri) Suprafaţa: 0,5 ha Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului Sebeş. Acces: D.J. Sebeş - Bistra La Jina a fost realizat un documentar celebru, regizat de Dumitru Budrala
Citiți mai multe

Vulcanii noroiosi din Sibiu

De la -
Imagine
Mult mai mici si mai putin cunoscuti decat Vulcanii Noroisi de la Berca Buzau Vulcanii noroioşi de la Haşag Monument al naturii cu valoare geologică. (aria protejată nu este clar delimitată şi nici indicată în vreun fel, iar în zonă se practică agricultura) Localizare: intre satul Haşag şi satul Mândra, pe raza comunei Loamneş. Acces: Calea ferata Sibiu - Mediaş, halta Haşag Suprafata:1,0 ha Vulcanii noroiosi de la Hasag reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene ce acopera o suprafata de 1 ha. Pe valea paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8 m si doua conuri cu diametrul de 10 m.
Citiți mai multe

Rezervatia Ornitologica Histria - Sinoe

De la -
Imagine
Complexul lacustru Razelm - Sinoe este reprezentat prin subcomplexul Sinoe, constituit din lacurile Sinoe, Istria , Nuntasi, Tasaul, avand o suprafata de 16.500 de hectare. Peisajul lacustru deosebit de pitoresc, unic in tara noastra, precum si rezervatia naturala „Cheile Dobrogei“ situata pe cursul inferior al paraului Casimcea (285 de hectare), fac din aceasta regiune o comoara inestimabila din punct de vedere geologic, istoric si botanic (572 specii identificate).
Citiți mai multe

Ecoturism in Romania - video + prezentare generala

De la -
Imagine
Principalele atracţii ecoturistice ale României sunt şi ariile protejate în suprafaţă de 1.254.660 ha, adică 5,26 % din teritoriul naţional. Pe teritoriul României sunt declarate 844 areale protejate, cu statut de: 1.parcuri naţionale-11 , cu o suprafaţă de 298.465 ha (23,82 % din totalul suprafeţei protejate) 2.parcuri naturale-6 , cu o suprafaţă de 312.378 ha (30,25% din totalul suprafeţei protejate) 3.rezervaţii ale biosferei(3), cu o suprafaţă de 645.313 ha, din care 580.000 ha Delta Dunării (45,93% din totalul suprafeţei protejate) :Delta Dunării, Munţii Retezat, Munţii Rodnei. 4.rezervaţii ştiinţifice(52), cu o suprafaţă de 100.217 ha. 5.monumente ale naturii(228), cu o suprafaţă de 2.174,8 ha. 6.rezervaţii naturale(527), cu o suprafaţă de 122.569 ha, pe diferite componente: rezervaţii speologice, complexe, faunistice, geomorfologice etc. 7.în curs de constituire sunt 6 parcuri naturale (179.000 ha) şi 42 noi rezervaţii naturale.
Citiți mai multe

Rezervatia naturala "Razboieni" (judetul Tulcea)

De la -
Imagine
Importanţa naţională a ariei protejate constă în identificarea în cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă  din România , ceea ce o individualizează şi în raport cu celelalte arii protejate propuse. Din acest punct de vedere este asemănătoare doar cu Rezervaţia naturală „Casimcea”, situată în apropiere. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile pietrar răsăritean ( Oenanthe isabellina), şoim călător (Falco peregrinus), şorecar mare (Buteo rufinus) .
Citiți mai multe
Afișați tot