Turism de aventura

Declarat Parc National in 1935. Rezevatia Retezat cu peste 80 lacuri glaciare este unul din cele mai importante destinatii turistice. Cabane si situri turistice in Gura Zlata, Rausor, Lapusnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta, Bucura, Zanoaga, Poiana Pelegii, Campusel, Stana de Rau, Rau Mare.

sursa: Consiliul Judetean Tulcea Nota specifică a peisajului rezervaţiei este conferită de unul din cele mai impresionante abrupturi stâncoase din Dobrogea Centrală, constituit din şisturi verzi, ce mărginesc râul Casimcea. Între speciile protejate ale acestei rezervaţii se cuvin menţionate: taula ( Spiraea crenata ) , usturoiul sălbatic( Allium flavum ssp. tauricum ) , ceapa ciorii ( Gagea callieri ), Centaurea tenuiflora. În ornitofauna rezervaţiei o importanţă deosebită prezintă unele specii ca acvila ţipătoare nare ( Aquila clanga ), şorecarul mare ( Buteo rufinus ), acvila mică (Hieraaetus pennatus).

Pe teritoriul rezervaţiei au fost identificate mai multe tipuri de habitate de interes comunitar între care se remarcă pajiştile de ai de pădure ( Asphodeline lutea ) şi două tipuri de păduri dobrogene, rare la nivel naţional, răspândite predominant în Dobrogea, ce corespund etajelor de vegetaţie ale pădurilor din nordul Dobrogei, păduri de silvostepă ( Galio dasypodi - Quercetum pubescentis ) şi păduri submediteraneene ( Paeonio-Carpinetum orientalis ). Reprezentativ pentru această rezervaţie este aiul de pădure ( Asphodeline lutea ). Rezervatia naturala Uspenia are o suprafata de 22 ha, si este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheza. In vecinatate: satele Slava Rusa si Fantana Mare, precum si mina AltinTepe. video - de la cetatea Enisala la Mina Altin Tepe

Rezervaţia Naturală "Dealul Bujorului" - Arie protejată mixtă Rezervaţia este amplasată pe versantul sudic al Dealului Bujorului care face parte din Podişul Babadag. Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primăvara, moderat calde vara şi toamna. Arboretul din cadrul rezervaţiei se încadrează în etajul pădurilor xeroterme submediteraneene specific Dobrogei (asociaţia floristică Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis ). Stratul arborescent are etajul superior format din stejar pufos( Quercus pubescens ) iar cel inferior din cărpiniţă ( Carpinus orientalis ), mojdrean( Fraxinus ornus ). Stratul arbustiv este format din corn( Cornus mas ), păducel( Crataegus monogyna ). În stratul ierbos sunt caracteristice speciile protejate de bujor ( Paeonia peregrina ), ştirigoaie (Veratrum nigrum) şi Ornithogalum fibriatum .Obiectivul principal al ocrotirii rezervaţiei îl constituie prezenţa unei...

Arii de protecţie a păsărilor Suprafaţă Lac Lilieci: 262 ha Lac Bacău II: 202 ha Lac Galbeni: 1123 ha Lac Răcăciuni: 2004 ha Lac Bereşti: 1800 ha Altitudine : 106-177 m Încadrare administrativă : judeţul Bacău Amplasare : pe râurile Siret şi Bistriţa în lungul şoselelor Piatra Neamţ-Bacău şi Bacău-Adjud Habitat protejat : 5391 ha luciu de apă

În afară de numeroşii cenotaxoni şi specii rare şi/sau ameninţate, ce reprezintă majoritatea etajelor şi zonelor de vegetaţie din Dobrogea, rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiei endemice de sâmbovină ( Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae ). Rezervaţia constituie singura arie protejată din judeţ şi probabil din ţară, în cadrul căreia este întâlnită specia ameninţată pana zburătorului ( Lunaria annua ssp. pachyrhiza ) . De asemenea, aceasta constituie una din rarele arii protejate din Dobrogea de Nord în care se conservă populaţii de cârcel ( Ephedra distachya ) , precum şi arborete de stejar pufos ( Galio dasypodi - Quercetum pubescentis ) cu structură relativ plurienă, apropiată de cea a pădurilor naturale, cu arbori seculari. Ornitofauna rezervaţiei se remarcă prin prezenţa unor răpitoare ca acvila ţipătoare mică ( Aquila pomarina), şorecar mare (Buteo rufinus), acvila mică (Hieraaetus pennatus), viespar (Pernis apivorus), şerpar (Circaetus gallicus), acvila ţip...

Aria propusă pentru protecţie, cea mai înaltă altitudinal dintre rezervaţiile de stepă din Dobrogea Centrală, constituie una din rarele zone în care Podişul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanţilor şi văilor abrupte şi stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei Centrale. Împreună cu rezervaţia învecinată, Muchiile Cernei - Iaila, acestea reprezintă cele mai întinse rezervaţii de stepă din ţară. Situarea acestora de o parte şi de cealaltă a faliei Peceneaga - Camena, precum şi structurile geologice complet diferite (şisturi verzi caledoniene şi respectiv calcare şi gresii calcaroase) oferă posibilitatea unor studii comparative în ceea ce priveşte relaţia între vegetaţie şi tipul de substrat. Pe lângă numărul ridicat de asociaţii şi specii rare sau ameninţate, caracteristice Dobrogei, rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care s...

Parcul Naţional Ceahlău , care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt frecventate de mii de turisti. Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş cu următoarele puncte de atracţie: Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera glodului şi Cheile Bicăjelului. Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,  Rezervaţia de Zimbrii  şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald. În judeţul Neamţ au fost declarate arii de pr...

Rezervaţia prezintă o mare valoare ştiinţifică întrucât conservă litoralul fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaţiei constă în falezele sau malurile stâncoase erodate în forme spectaculoase de apele lacului Razim, în care se dezvoltă câteva grote. Aceste promontorii alternează cu mici plaje de nisip sau pietriş respectiv cu zone joase aluvionare. Aria protejată reuneşte 9 cenotaxoni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de asociaţii de pajişti stepice şi stâncării, în comparaţie cu restul rezervaţiilor din nordul Dobrogei, aici fiind reprezentate atât stepa petrofilă cât şi stepa cu graminee, respectiv stepa cu graminee şi dicotiledonate. Împreună cu zona strict protejată Capul Doloşman, această rezervaţie constituie singura arie protejată, cel puţin din România, care asigură conservarea asociaţiei foarte rare de pelin ( Koelerio lobates - Artemisietum lerchianae ) , endemică pentru Dobrogea . Aceasta este unica arie protejată di...

Vârful Secaru reprezintă unul din puţinele zone granitice din podişul calcaros al Babadagului. Din punct de vedere geomorfologic, Vârful Secaru reprezintă cea mai mare altitudine din podişul Babadag (401 m) fiind un martor de eroziune reprezentativ. În cuprinsul rezervaţiei, unităţile geomorfologice predominante sunt versanţii cu înclinări şi expoziţii diverse. Deşi Vârful Secaru face parte din podişul calcaros al Babadagului în care reţeaua hidrografică este slab dezvoltată, structura sa granitică favorizeaza existenţa unor cursuri de apă cu caracter temporar sau chiar permanent. Astfel, la nord de rezervaţie, în imediata apropiere, se află unul din afluenţii principali ai râului Slava, cel mai important din Podişul Babadag. Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 417,9 mm. Ploile au adesea un caracter torenţial; evapotranspiraţia potenţial anuală este de 668 mm iar cea reală anuală de 415 mm Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea cara...

Rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiilor endemice pentru Dobrogea, şleau de deal dobrogean cu carpen ( Tilio tomentosae – Carpinetum betuli ) şi şleau dobrogean de culme cu cărpiniţă şi ghiocel cu frunze îndoite ( Galantho plicatae - Tilietum tomentosae ). De asemenea, aceasta constituie singura arie protejată din judeţul Tulcea în care a fost identificată asociaţia de pajişti de colilie ( Astragalo ponticae - Stipetum ucranicae ). Totodată rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate, cel puţin în ceea ce priveşte nordul Dobrogei, în care se conservă populaţii de coada şoricelului ( Achillea ochroleuca ) şi păr argintiu ( Pyrus bulgarica ). Din punct de vedere faunistic trebuie subliniată prezenţa speciilor: viespar ( Pernis apivorus), erete sur (Cyrcus pygargus), erete alb ( C. Macrourus), ciuf de câmp ( Asio flammeus) . [cf CJ Tulcea]

Rezervaţie naturală de tip forestier, reprezintă o insulă relictară de fagi ascunsă într-o vale îngustă şi umedă, la peste 300 km distanţă de făgetele carpatice, exemplarele întîlnite aici atingând dimensiuni de 1 m grosime şi 38 de m înălţime. Aceasta face parte din unitatea geologică şi geomorfologică a Munţilor Măcin, rezultaţi în urma orogenezei hercinice. Din punct de vedere geomorfologic este amplasat pe un versant cu expoziţie nordică. Zona este străbătută de numeroase văi; debitul de apă este foarte redus. La limita nordică trece pârâul Sorniac, curs de apă permanent. Clima este continental moderată. Temperatura medie anuală este de 11,1 0C; Precipitaţiile medii anuale sunt de 620 mm, maximile înregistrându-se în luna iunie: 295 mm, iar minimile în luna februarie: 115 mm. Arboretele din cadrul rezervaţiei cuprind atât păduri de şleau cu gorun şi fag cât şi un tip de pădure specific cunoscut sub denumirea de „făgeto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa ”. Acest din urmă tip de păd...