Padurea Valea Fagilor (Dobrogea) video
Rezervaţie naturală de tip forestier, reprezintă o insulă relictară de fagi ascunsă într-o vale îngustă şi umedă, la peste 300 km distanţă de făgetele carpatice, exemplarele întîlnite aici atingând dimensiuni de 1 m grosime şi 38 de m înălţime. Aceasta face parte din unitatea geologică şi geomorfologică a Munţilor Măcin, rezultaţi în urma orogenezei hercinice. Din punct de vedere geomorfologic este amplasat pe un versant cu expoziţie nordică. Zona este străbătută de numeroase văi; debitul de apă este foarte redus. La limita nordică trece pârâul Sorniac, curs de apă permanent.
Clima este continental moderată. Temperatura medie anuală este de 11,1 0C; Precipitaţiile medii anuale sunt de 620 mm, maximile înregistrându-se în luna iunie: 295 mm, iar minimile în luna februarie: 115 mm. Arboretele din cadrul rezervaţiei cuprind atât păduri de şleau cu gorun şi fag cât şi un tip de pădure specific cunoscut sub denumirea de „făgeto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa”. Acest din urmă tip de pădure este constituit din fag (Fagus sylvatica, F. taurica) în proporţie de 50%, carpen (Carpinus betulus), 40% şi tei argintiu (Tilia tomentosa) 10%.Exemplarele de fag ating dimensiuni impresionante de 1 m grosime şi 38m înălţime. Etajul inferior al arborilor este alcătuit din: tei (Tilia cordata), ulm (Ulmus montana), jugastru (Acer campestre), paltin de câmp (Acer platanoides), ulm (Ulmus laevis), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurător (Populus tremula). Subarboretul este compus din: alun (Corylus avellana), salba râioasă (Evonymus verrucosus). Stratul ierbos este compus din: ferigi (Dryopteris filix–mas, Cystopteris fragilis), pochivnic (Asarum europaeum), brei (Mercurialis perennis), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), vinariţă (Asperula odorata), rogoz (Carex pilosa).
Clima este continental moderată. Temperatura medie anuală este de 11,1 0C; Precipitaţiile medii anuale sunt de 620 mm, maximile înregistrându-se în luna iunie: 295 mm, iar minimile în luna februarie: 115 mm. Arboretele din cadrul rezervaţiei cuprind atât păduri de şleau cu gorun şi fag cât şi un tip de pădure specific cunoscut sub denumirea de „făgeto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa”. Acest din urmă tip de pădure este constituit din fag (Fagus sylvatica, F. taurica) în proporţie de 50%, carpen (Carpinus betulus), 40% şi tei argintiu (Tilia tomentosa) 10%.Exemplarele de fag ating dimensiuni impresionante de 1 m grosime şi 38m înălţime. Etajul inferior al arborilor este alcătuit din: tei (Tilia cordata), ulm (Ulmus montana), jugastru (Acer campestre), paltin de câmp (Acer platanoides), ulm (Ulmus laevis), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurător (Populus tremula). Subarboretul este compus din: alun (Corylus avellana), salba râioasă (Evonymus verrucosus). Stratul ierbos este compus din: ferigi (Dryopteris filix–mas, Cystopteris fragilis), pochivnic (Asarum europaeum), brei (Mercurialis perennis), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), vinariţă (Asperula odorata), rogoz (Carex pilosa).
Comentarii
Trimiteți un comentariu