Turism de aventura

Peştera Dâmbovicioara este situată în zona carstică a culoarului Rucăr - Bran, una din cele mai dezvoltate din ţară. S-a format în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului, datorită acţiunii apelor pârâului Dâmbovicioarei, a cărui vale se găseşte la câţiva metri în aval. Este lesne accesibilă turiştilor, fiind amplasată chiar în apropierea şoselei care străbate aceste chei. Lungă de peste 250 m, peştera are aspectul unei galerii puţin ramificate, cu un traseu uşor ascendent şi poate fi străbătută lejer, având plafonul mai înalt decât statura omului (cca 2 m). Interiorul oferă condiţii optime de vizitare, datorită unui curent de aer care demonstrează existenţa a încă unei comunicări cu exteriorul. Temperatura oscilează în jurul valorilor de 10 – 12º C, iar umiditatea este potrivită. Fauna caracteristică unor asemenea forme carstice este relativ săracă, dar în peşteră au fost găsite resturile fosile ale ursului de peşteră (Ursus spelaeus). Peştera Dâmbovicioara este cun...

În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc naţional prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alături de alte 12 parcuri din România.  Începând din anul 1999, odată cu demararea Proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii se constituie şi administraţia parcului. Scopul desemnării Masivului Piatra Craiului ca şi parc naţional este acela de a asigura conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea şi încurajarea turismului, conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale. Parcul Naţional Piatra Craiului este situat în Carpaţii Meridionali incluzând Creasta Pietrei Craiului în totalitate şi spaţii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti. Se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu (satele Măgura şi Peştera), Bran, Rucăr şi Dâmbovicioara. Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piat...

Dâmbovicioara, cel mai important afluent al Dâmboviţei din arealul montan al Munţilor Piatra Craiului, izvorăşte de pe versantul sudic al Vârfului La Om (2230 m) şi străbate aproape transversal culoarul Rucăr - Bran pe o direcţie generală nord-sud, vărsându-se în Dâmboviţa, pe partea dreaptă a acesteia, în aval de comuna Dâmbovicioara. Cheile Dâmbovicioarei sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din ţară (cel axat pe Dâmboviţa şi afluenţii săi), care însumează peste 20 de chei, cu o lungime totală de peste 30 km. Adâncirea pârâului Dâmbovicioara în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, tăiat în stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminală a masivului. Cheile sunt de origine epigenetică, întrucât râul s-a adâncit iniţial în formaţiuni sedimentare mai puţin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor şi-a continuat eroziunea, generând respectivel...