Turism de aventura

Platoul carstic Dumbravita de Codru: •  platoul carstic Dumbravita de Codru , constituie un sector aparte situat pe cursul mijlociu al Crisului Negru intre localitatile Şoimi-Borz. Defileu cu o morfologie complexa, presarat cu mici abrupturi si piscuri calcaroase ce se imbina cu un peisaj linistitor dat de dealurile impadurite si de prezenta unor sate pitoresti; • platou de mici dimensiuni (19 kmp), populat cu intreaga gama a formelor carstului de suprafata si de profunzime (doline, lapiezuri, pesteri, avene) dintre care amintim izbucul din Valea Morilor si pestera din Valea Luncii cu o dezvoltare de cca. 311 m. Tot aici se gaseste Dealul Pacau (451 m), arie naturala protejata unde creste „Bujorul banatic”. • vestigiile istorice de aici, completeaza fericit farmecul regiunii: ruinele Cetatii Şoimi (construita in sec. XIII) si Turnul romanic de la Sannicolau de Beius (sec XIII), povestind despre istoria medievala a acestor locuri.

Pestera Vadu Crisului se afla in defileul Suncuius - Vadu Crisului la 50 m de raul Crisul Repede, pe versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului, judetul Bihor. Pestera este renumita ca avand cea mai bogata fauna cavernicola din România. Pestera Vadu Crisului a fost descoperita in urma dinamitarii unui versant din apropierea cascadei Vadu Crisului. In 1905, Contele Odon Zichy pe a carui proprietate se afla pestera, a dispus amenajarea sa cu podete si scari de lemn si astfel pestera a fost deschisa spre vizitare, fiind considerata la aceea vreme cea mai frumoasa pestera din Europa. (cf infopensiuni) Reprezinta exurgenta sistemului carstic P. Batrânului- P. Vadu-Crisului si este amplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si prin cascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510 m. A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperi...

Este situata în nordul depresiunii cu acelasi nume si este drenata de cursul de apa ce se infiltreaza în subteran dupa ce strabate depresiunea. Este cursul de apa care dupa ce strabate una din pesterile cele mai bogat împodobite din acesti munti iese din nou la suprafata printr-un izbuc la fel de frumos: Izbucul Bratcanilor. Pentru a nu face o risipa, deloc inutila de epitete, vom descrie pestera enumerînd succesiunea de sali cu denumirile lor asa cum le-au dat cei care au intrat pentru prima data în aceasta pestera: prima este Sala Mamut, denumire ce vorbeste de dimensiunile acesteia, urmeaza Sala Fotografiilor, Sala Bazinelor, Sala Prabusirilor, Sala Fetitei, Sala Paradis, Galeria "La Bai", "La Cascade", Sala Mare, toate aceste denumiri venind sa sugereze varietatea formelor ce se succed pe o lungime totala de peste 6 km.