Turism de aventura

Este principala zona turistica a Muntilor Apuseni, aici fiind concentrata cea mai mare parte a obiectivelor turistice: Platoul Padis este un ses cuprins intre 1.250 si 1.280 m ce apare ca o depresiune inconjurata de culmi mai ridicate, cel mai interesant fenomen carstic intalnit aici fiind ponoarele; Poiana Ponor este una din putinele polii tipice din muntii nostri. Faptul cel mai remarcabil in ea este sistemul de pierdere a apei, care se face in patul raului, prin orificii stramte, acoperite de  nisip fin. La ape mari, sorburile nu mai pot drena intreaga cantitate de apa, care se acumuleaza dand nastere unui impresionant lac; Bazinul Lumea Pierduta este un platou perfect izolat de regiunile din jur, delimitat de Paraul Ursului si Paraul Sec ce au izvoarele apropiate si care se unesc in aval, descriind doua arce de cerc. El ascunde cateva fenomene carstice remarcabile, dintre care sunt de mentionat trei avene: Avenul Gemanata, Avenul Negru si Avenul Acoperit; Cetatile Ponorului ...

Aria propusă pentru protecţie, cea mai înaltă altitudinal dintre rezervaţiile de stepă din Dobrogea Centrală, constituie una din rarele zone în care Podişul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanţilor şi văilor abrupte şi stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei Centrale. Împreună cu rezervaţia învecinată, Muchiile Cernei - Iaila, acestea reprezintă cele mai întinse rezervaţii de stepă din ţară. Situarea acestora de o parte şi de cealaltă a faliei Peceneaga - Camena, precum şi structurile geologice complet diferite (şisturi verzi caledoniene şi respectiv calcare şi gresii calcaroase) oferă posibilitatea unor studii comparative în ceea ce priveşte relaţia între vegetaţie şi tipul de substrat. Pe lângă numărul ridicat de asociaţii şi specii rare sau ameninţate, caracteristice Dobrogei, rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care s...

Parcul Naţional Ceahlău , care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt frecventate de mii de turisti. Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş cu următoarele puncte de atracţie: Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera glodului şi Cheile Bicăjelului. Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,  Rezervaţia de Zimbrii  şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald. În judeţul Neamţ au fost declarate arii de pr...

Se  remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice. Din punct de vedere fitocenologic, această arie protejată este una din puţinele din Dobrogea (şi implicit din ţară) în care se conservă asociaţia endemică de păliur ( Paliuretum spinae – christi). Speciade ciucuşoară( Allyssum tortuosum ssp. eximium )este citată în România numai de pe aceste coline dintre Greci şi Cerna, cuprinse în rezervaţie. În inventarul fitocenologic al rezervaţiei figurează  până în prezent 10 asociaţii, dintre care 3 sunt endemice pentru Dobrogea, 4 sunt asociaţii regionale specifice acestei provincii, restul fiind predominant întâlnite în această regiune. Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin prezenta unor specii de păsări răpitoare  ca ...

Localizare: judetul Tulcea Caracteristic rezervaţiei este aspectul de martor de eroziune al Dealului Deniztepe, cu o altitudine de 278 m, izolat în mijlocul unor zone joase de câmpie. Acest deal prezintă şi o valoare culturală, simbolică, de el fiind legate anumite legende ale populaţiei locale. În cuprinsul stepei pe substrat pietros au fost identificate asociaţiile Sedo hilebrandtii – Polytrichetum piliferi , Agropyro-Thymetum zygioidi şi Festucetum callierii . Din fauna rezervaţiei amintim: acvila ţipătoatoare mică, viesparul, şerparul, eretele vânăt, dumbrăveanca, ciocănitoarea de stejar, fâsa de câmp. La Denistepe/Deniz Tepe se practica au loc concursuri de zbor cu parapanta.