Turism de aventura

rezervaţia naturală "Dealurile Beştepe" Rezervaţia constituie una din rarele arii protejate în care sunt întâlnite pajişti stepice atât pe substrat calcaros cât şi silicos, ceea ce sporeşte numărul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, feciorică (Herniaria hirsuta), cârcel (Ephedra distachya) sunt întâlnite doar în alte câteva rezervaţii din judeţul Tulcea. Din punct de vedere faunistic, în rezervaţie trebuie remarcată în special prezenţa speciilor erete de stuf ( Circus aeruginosus), şerpar (Circaetus gallicus), uliu păsărar (Accipiter nisus) .

Valea Muntelui include comunele Asău, Agăş , Brusturoasa , Palanca , Ghimeş-Făget . Şi-a căpătat un strălucit renume atât în ţară cât şi în afara graniţelor prin calităţile bucătăriei specifice, a ospitalităţii locuitorilor, a obiceiurilor şi porturilor regiunii. Pe aceste ţinuturi pitoreşti sunt cei mai iscusiţi meşteri populari, adevăraţi artişti în confecţionarea cojoacelor, a costumelor populare recunoscute în întreaga lume, a obiectelor reprezentative de artizanat.

Rezervaţia prezintă o mare valoare ştiinţifică întrucât conservă litoralul fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaţiei constă în falezele sau malurile stâncoase erodate în forme spectaculoase de apele lacului Razim, în care se dezvoltă câteva grote. Aceste promontorii alternează cu mici plaje de nisip sau pietriş respectiv cu zone joase aluvionare. Aria protejată reuneşte 9 cenotaxoni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de asociaţii de pajişti stepice şi stâncării, în comparaţie cu restul rezervaţiilor din nordul Dobrogei, aici fiind reprezentate atât stepa petrofilă cât şi stepa cu graminee, respectiv stepa cu graminee şi dicotiledonate. Împreună cu zona strict protejată Capul Doloşman, această rezervaţie constituie singura arie protejată, cel puţin din România, care asigură conservarea asociaţiei foarte rare de pelin ( Koelerio lobates - Artemisietum lerchianae ) , endemică pentru Dobrogea . Aceasta este unica arie protejată di...

Rezervatie complexă, geomorfologică, hidrologică, de floră şi faună. Cuprinde relieful alpin, flora şi fauna din circul glaciar Bâlea, precum şi lacul cu acelaşi nume. Dintre elementele floristice specifice : jnepen, ienupăr, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afin; Dintre elementele faunistice: capra neagră şi acvila de stâncă. Starea de conservare a Rezervaţiei naturale Golul Alpin şi lacul Bâlea (de tip complex) a avut de suferit după construirea Transfăgărăşanului şi intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorită numărului mare de autovehicule şi turişti care campează în zonă, iar o serie de specii de animale s-au refugiat în văile din împrejurimi. Se înregistrează şi aici practicarea unui turism neecologic şi a pescuitului în lac. Localizare: Munţii Făgăraşului, Căldarea glaciară Bâlea, între varfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m),    Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) şi Piscul Bâlii, în aria comunei Cârţişoara. Su...

Este un monument al naturii cu valoare paleontologică, cu numeroase elemente minerale şi specii de floră şi faună fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinţi de rechin. Localizare: în extravilanul comunei Turnu Roşu în partea de Sud şi Sud-Est a comunei, străbătută de cursul Văii Sadului. Suprafaţa: 60 ha Administrator: Consiliul local al com. Turnu Roşu Problemele cu care se confruntă Rezervaţia naturală Calcarele eocene de la Porceşti (de tip paleontologic) sunt faptul ca paşunatul excesiv favorizează procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de către diverse persoane şi comercializate . Acces: Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Râmnicul Vâlcea (201), la 20 km de Sibiu; DJ - Tălmaciu - Racoviţa - Avrig, varianta din dreptul staţiei CFR Podul Olt spre Turnu Roşu foto: info-herodot.ro

Este o rezervaţie botanică. Localizare: Pe valea râului Sadu, între localităţile Sadu şi Tălmaciu (430 m altitudine), în extravilanul oraşului Tălmaciu. Suprafaţa: 20 ha Administrator: Consiliul local al oraşului Tălmaciu Problemele cu care se confruntă Rezervaţia Şuvara Saşilor (botanică) sunt faptul că nu este împrejmuită şi nu beneficiază de pază. Acces: Sibiu- Tălmaciu- Sadu E81 Sibiu-Rm. Vâlcea până la Tălmaciu. Din Tălmaciu pe DJ până la Sadu apoi pe potecă (aprox 3 km ). (via Consiliul Judetean Sibiu) foto: turism talmaciu

Se deschide în abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de Depresiunea Vadului în apropiere de localitatea Pestere (com. Astileu). Perioada lunga scursa de la prima ei explorare si numarul mare de vizitatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului atractiv. Interesul turistic nu se regaseste din aceste cauze în formatiunile prezente ci în vestigiile de ordin paleontologic si mai ales arheologic descoperite aici de catre celebrul arheolog francez Henri Breuil invitat aici de Emil Racovita. Aceste vestigii demonstreaza existenta în zona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. La acestea se adauga labirintul freatic din zona intrarii, dimensiunile uriase ale Salii Oaselor din extremitatea finala a pesterii lunga de 838 m si numeroasele oseminte apartinînd ursului de caverna (ursus spaeleus). foto skytrip