Turism de aventura

Staţiunea Obârşia Lotrului în suprafaţă de 3 ha., la circa 40 km. de Voineasa, având o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între judeţele Vâlcea şi Hunedoara, aflându-se la doar 30 km. de oraşul Petroşani. Trebuie apreciat faptul că toate cele trei puncte turistice urmăresc acelaşi curs de apă, râul Lotru cât şi DN 7 A , care leagă localităţile Brezoi - Novaci şi Petroşani - Sebeş în extremitatea nord vestică a judeţului nostru în apropierea staţiunii Obârşia Lotrului. Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecţie în sezonul cald, iunie-septembrie, circa 100 locuri de cazare şi masă, pentru împătimiţii după aer curat, odihnă activă-drumeţii şi excursii în împrejurimi, având ca traseu izvoarele Lotrului (obârşia) - Lacul Gâlcescu , conturul lacului Vidra , noile puncte turistice de la Lotrioara şi Rânca . Pescarii îşi pot satisface hobby-ul, pescuind păstrăvi indigeni din apele lacurilor din împrejurimi, iar vânătorii întâlnesc animale şi păsări variate, potrivit b...

punct de reper: statiunea Lacul Sarat Orientati pe directia N-SE, ei se intind pe aproape 1000 km patrati, cuprinzand mai multe culmi si dealuri. Dintre acestea, Dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre SE: Vitelan, Cheia, Caramalau, Fantana de Leac, Vraicu… Dupa o scurta depresiune, culmile muntoase se combina prin dealul (culmea) Grecilor, cu cel mai mare varf din Muntii Dobrogei: Tutuianu (Greci), de 467 m. Atunci cand s-au format acesti munti, nu exista pe uscat nici o forma de viata, lucru demonstrate de rocile formate pe aceste culmi, a caror varsta este apreciata la aproape 400 de milioane de ani. La acea vreme, colinele si dealurile de astazi aveau inaltimea Carpatilor zilelor noastre, intinzandu-se departe, spre apus, pana in sudul Angliei. video - Muntii Macinului, film documentar realizat in 2011

Muzeul Etnografic a fost înfiinţat încă din 1976 în centrul actual al satului Galeş, fiind organizat într-o clădire proprie, în stil argeşean, ridicată prin mijloace şi muncă benevolă de către săteni, la stăruinţa învăţătorului emerit Florea State. Casa Muzeu a fost concepută special cu această destinaţie pentru a rămâne ca un model de casă ţărănească din Galeşul secolelor XIX – XX. Clădirea este din bârne de lemn pe o temelie de piatră, cu etaj cu sală. La primul nivel, casa este compusă din şase camere cu trecere una într-alta, cu pereţii albi, văruiţi şi tavane din podină de fag bătută pe grinzi aparente din lemn. Dintre aceste 6 camere cu ferestre pe toate cele patru laturi ale casei, două sunt amenajate cu de-amănuntul ca şi odăile de altădată ale satului. Una este„odaia cu corlon"- bucătăria ţărănească de altădată, cu icoana în perete , la răsărit, cu pământ pe jos, cu masă de lemn, scaune, străchini de pământ , tronul de mălai. Cealaltă este „odaia de dormit" sau „iata...

În afară de numeroşii cenotaxoni şi specii rare şi/sau ameninţate, ce reprezintă majoritatea etajelor şi zonelor de vegetaţie din Dobrogea, rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiei endemice de sâmbovină ( Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae ). Rezervaţia constituie singura arie protejată din judeţ şi probabil din ţară, în cadrul căreia este întâlnită specia ameninţată pana zburătorului ( Lunaria annua ssp. pachyrhiza ) . De asemenea, aceasta constituie una din rarele arii protejate din Dobrogea de Nord în care se conservă populaţii de cârcel ( Ephedra distachya ) , precum şi arborete de stejar pufos ( Galio dasypodi - Quercetum pubescentis ) cu structură relativ plurienă, apropiată de cea a pădurilor naturale, cu arbori seculari. Ornitofauna rezervaţiei se remarcă prin prezenţa unor răpitoare ca acvila ţipătoare mică ( Aquila pomarina), şorecar mare (Buteo rufinus), acvila mică (Hieraaetus pennatus), viespar (Pernis apivorus), şerpar (Circaetus gallicus), acvila ţip...

Zona turistica Dunarea, cu bratele secundare Dunarica, Pasarea, lacurile Suhaia si Fatana (posibilitati de pescuit sportiv) vezi si Lacurile si raurile din Teleorman Pentru  alte zone de pescuit pe Dunare, vezi Pescuit in Ialomita , Clisura Dunarii , Delta Dunarii Pentru harti, vezi Eurocarta.info: Fluviul Dunarea (harti tematice si regionale)

Limanul/Lacul Traian prezintă un deosebit interes pentru studiile ornitologice, atât pentru faptul că zona este foarte puţin studiată, dar mai ales pentru că acesta reprezintă un important refugiu pentru cuibăritul, odihna şi hrănirea speciilor de păsări rare. În urma studiului efectuat în zona Lacului Traian au fost identificate 102 specii de păsări, grupate din punct de vedere sistematic în 15 ordine şi 39 de familii. Din totalul speciilor identificate, 52 de specii sunt clocitoare. În ceea ce priveşte distribuţia fenologică a ornitofaunei lacului Traian, 70 de specii sunt oaspeţi de vară, 18 specii sunt sedentare, 7 specii sunt oaspeţi de iarnă şi 7 specii sunt de pasaj. Conform Legii nr. 13/1993, din cele 102 specii de păsări identificate aici, 64 de specii sunt strict protejate, 30 de specii sunt protejate şi doar 12  sunt specii de vânat, conform Legii nr. 103 din 27 septembrie 1996. În urma observaţiilor efectuate, au fost identificate 7 specii de păsări foarte rare care cui...

Pestera Vadu Crisului se afla in defileul Suncuius - Vadu Crisului la 50 m de raul Crisul Repede, pe versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului, judetul Bihor. Pestera este renumita ca avand cea mai bogata fauna cavernicola din România. Pestera Vadu Crisului a fost descoperita in urma dinamitarii unui versant din apropierea cascadei Vadu Crisului. In 1905, Contele Odon Zichy pe a carui proprietate se afla pestera, a dispus amenajarea sa cu podete si scari de lemn si astfel pestera a fost deschisa spre vizitare, fiind considerata la aceea vreme cea mai frumoasa pestera din Europa. (cf infopensiuni) Reprezinta exurgenta sistemului carstic P. Batrânului- P. Vadu-Crisului si este amplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si prin cascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510 m. A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperi...

Rezervaţia este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aceasta constituie un punct de perspectivă unic în ţară, de unde pot fi observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea. Astfel, în rezervaţie sunt prezente stâncării, stepe petrofile şi de loess. În afara acesteia sunt vizibile pădurile balcanice şi submediteraneene din Podişul Babadag, Lacul Babadag şi laguna Razim, cu vegetaţie tipică de zone umede, insula Popina şi chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră. Valoarea  peisagistică a rezervaţiei este sporită de prezenţa ruinelor cetăţii Enisala şi de existenţa unei mici grote. Între speciile de plante, reprezentative sunt:  alior (Euphorbia myrsinites), clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), garofiţa (Dianthus nardiformis). Dintre  păsările mai rare identificate aici amintim: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), buhaiul de baltă (Botaurus...