Turism de aventura

Distante rutiere Pentru aflarea distantelor rutiere, activati harta de mai jos (comanda Get Directions) LINK OPtiuni: Directii, distante, estimare trafic. &nb Traffic Maps No Comments Harta rutiera a Europei / Europe Routier Map Harta rutiera a Europei in format interactiv / Europe travel Map interactive format Vizualizare hartă mărită SURSA 1: GOOGLE MAPS (UP) / SURSA Traffic Maps Poiana Brasov – harti turistice Harti turistice din statiunea Poiana Brasov, Judetul Brasov, Romania: 1. Harta statiunii, cu hotelurile, cabanele, pensiunile si alte facilitati turi Tourist Maps 1 Comment Harta turistica Prahova (drumurile turistice) Drumul vinului, drumul fructelor si drumul voevozilor Puncte de reper: Ploiesti, Campina, Valenii de Munte, Baicoi, Urlati, Valea Calugareasca, Tourist Maps No Comments Harta turistica Valea Teleajenului (Valenii de Munte – Slanic Prahova) Localitati pe Valea Teleajenului: VALEA TELEAJENULUI Cheia Maneciu Draj...

Harta Predeal / City and Travel Predeal este situat pe Valea Prahovei, intre Brasov si Campina, fiind statiunea din zona aflata cel mai la nord. Iata harta orasului Predeal si princi City Maps , Tourist Maps 2 Comments Harta orasului Harsova si planul cetatii Relief Maps , Tourist Maps No Comments Machu Picchu – official map / harta oficiala = The Inca City of Machu Pichu, main attractions. Here: Hotel, tourist route, the city gate, the royal palace, the main temple, The Temple of Thr Tourist Maps 2 Comments Biggest Wineyards form Romania Harta vinurilor din Romania si principalele podgorii. Tourist Maps 1 Comment Cities and villages in Romania Harta localitatilor din Romania Mobile Device Maps , Tourist Maps 1 Comment Romania – Travel Map for Mobiles Harta turistica a Romaniei, optimizata pentru telefoane mobile si ipod. Tourist Maps 3 Comments Resita – Transportation Map Public transport network in Resita (Banat) Transportul publ...

Rezervaţia naturală Buciaş Suprafaţă :  471 hectare Altitudine : 540-1165 m Încadrare administrativă : comuna Mănăstirea Caşin Amplasare : Cheile Buciaş şi cascada se află în comuna Mănăstirea Caşin, la 25 de km de municipiul Oneşti şi la 2 km de unirea pârâului Buciaş cu pârâul Caşin Habitat protejat : cursul inferior al pârâului Buciaş, cu văile de tip chei şi cascada

Rezervaţia Naturală "Dealul Bujorului" - Arie protejată mixtă Rezervaţia este amplasată pe versantul sudic al Dealului Bujorului care face parte din Podişul Babadag. Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primăvara, moderat calde vara şi toamna. Arboretul din cadrul rezervaţiei se încadrează în etajul pădurilor xeroterme submediteraneene specific Dobrogei (asociaţia floristică Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis ). Stratul arborescent are etajul superior format din stejar pufos( Quercus pubescens ) iar cel inferior din cărpiniţă ( Carpinus orientalis ), mojdrean( Fraxinus ornus ). Stratul arbustiv este format din corn( Cornus mas ), păducel( Crataegus monogyna ). În stratul ierbos sunt caracteristice speciile protejate de bujor ( Paeonia peregrina ), ştirigoaie (Veratrum nigrum) şi Ornithogalum fibriatum .Obiectivul principal al ocrotirii rezervaţiei îl constituie prezenţa unei...

Muntele Consul prezintă o importanţă ştiinţifică şi istorică deosebită, întrucât acesta constituie, alături de poiana „Regele Ferdinand” de la Niculiţel, primele rezervaţii naturale din România, declarate astfel prin Decizia din 27 mai 1927, unde acest munte este menţionat cu numele avut anterior (Muntele Cinel). Muntele Consul constituie cel mai reprezentativ peisaj, caracteristic pentru formele de relief vulcanic şi carstic din nordul Dobrogei, care-i conferă un caracter peisagistic unic în ţară. Pe lângă numeroasele asociaţii şi specii rare şi/sau ameninţate caracteristice pentru Dobrogea, rezervaţia constituie, împreună cu Parcul Naţional Munţii Măcinului, singurele arii protejate din România în care a fost identificată specia talpa leului ( Gymnospermium altaicum ). De asemenea, specia de coada şoricelului ( Achillea depressa) este citată doar aici, în cadrul reţelei de arii protejate din nordul Dobrogei. Ornitofauna rezervaţiei se remarcă prin prezenţa unor răpitoare ca acvila ţ...

Rezervaţia naturală Izvorul Alb Suprafaţă :  210 hectare Altitudine medie : 650 m Încadrare administrativă : oraşul Dărmăneşti Amplasare : versantul drept al pârâului Izvorul Alb - 1,2 km de la lacul de acumulare Habitat protejat : pădure de amestec (răşinoase cu foioase)

Arii de protecţie a păsărilor Suprafaţă Lac Lilieci: 262 ha Lac Bacău II: 202 ha Lac Galbeni: 1123 ha Lac Răcăciuni: 2004 ha Lac Bereşti: 1800 ha Altitudine : 106-177 m Încadrare administrativă : judeţul Bacău Amplasare : pe râurile Siret şi Bistriţa în lungul şoselelor Piatra Neamţ-Bacău şi Bacău-Adjud Habitat protejat : 5391 ha luciu de apă

Mult mai mici si mai putin cunoscuti decat Vulcanii Noroisi de la Berca Buzau Vulcanii noroioşi de la Haşag Monument al naturii cu valoare geologică. (aria protejată nu este clar delimitată şi nici indicată în vreun fel, iar în zonă se practică agricultura) Localizare: intre satul Haşag şi satul Mândra, pe raza comunei Loamneş. Acces: Calea ferata Sibiu - Mediaş, halta Haşag Suprafata:1,0 ha Vulcanii noroiosi de la Hasag reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene ce acopera o suprafata de 1 ha. Pe valea paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8 m si doua conuri cu diametrul de 10 m.

In satul Negraşi, situat la circa 40 km sud de Piteşti, pe DJ 659, se află o rezervaţie de narcise , unică în Europa. [gallery link="file" order="DESC" orderby="rand"] Sarbatori ale Narciselor in Romania: In lunile mai iunie se viziteaza, Poienile cu narcise, care infloresc pe rand, dupa atitudinea respectiva: Negresti ( 35 km de la Pitesti, pe soseaua Videle, In lunca raului Dimbovnic); Ciocirlau, langa Tragu Jiu; Dumbrava Vadului, La poalele muntilor Fagaras ( aici are loc traditionala “Sarbatoarea Narciselor” , in cea mai apropiata duminica de 15 mai, la care se organizeaza excursii. Intregalde in muntii Apuseni 38 km de la nodul de cale ferata Teius — sau la Aiud prin com. Valea Birnei (75 km), pe coasta de apus a muntelui Negrileasa (1366 m) , aflat in apropiere de faimoasele “Detunate”, din M. Apuseni.  

Rezervaţia paleontologică este reprezentată printr-un celebru punct fosilifer din Dobrogea de Nord, care adăposteşte o bogată faună mediotriasică. Aici se întâlnesc Triasicul mediu în dezvoltare complexă. Morfologic, caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanţi prelungi, acoperiţi cu loess şi cu altitudini reduse (206 m). În zonă nu există nici un curs permanent de apă. Reţeaua hidrografică este reprezentată numai de o serie de pârâiaşe scurte şi torenţi cu scurgere intermitentă (Valea Tulcei). Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 439 mm, respectiv 32,4 mm şi 52,2 mm pentru lunile ianuarie şi iunie. Ploile au adesea un caracter torenţial. Vegetaţia este caracterizată prin existenţa pajiştilor de stepă pontică, stepă petrofilă şi  vegetaţie saxicolă, însă nu au fost efectuate studii sistematice. Obiectul protecţiei îl constituie fauna fosilă din Triasicul mijlociu ( Cephalopoda, Brachiopoda, Bivalva ). sursa foto: pagina de fac...

Zonă protejată complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ bună, însă este afectată de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj. Localizare: Munţii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al vârfurilor Cindrelul (2244 m), Stefleşti (2285 m) şi Conţu Mare . Este situat în arealul comunelor Gura Râului, Răşinari, Tilişca şi Jina. Suprafaţa: 9873,9 ha Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina, Tilişca, Gura Râului, Răşinari

Zonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală. Starea de conservare a ecosistemelor este relativ bună, însă sunt afectate de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj. Pe lângă aceste elemente negative ale acţiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat şi prin tiierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de către turiştii neavizati. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Răşinari Suprafata: 993 ha Administrator: Direcţia Silvică Sibiu Acces : 1. Sibiu Piaţa Gării - troleibuz nr.1 - până la capătul liniei 2. Sibiu - str. Calea Dumbrăvii- DJ106A Sibiu- Păltiniş In marginea padurii functioneaza Muzeul satului Dumbrava Sibiului (ASTRA) si Gradina Zoologica

Dâmbovicioara, cel mai important afluent al Dâmboviţei din arealul montan al Munţilor Piatra Craiului, izvorăşte de pe versantul sudic al Vârfului La Om (2230 m) şi străbate aproape transversal culoarul Rucăr - Bran pe o direcţie generală nord-sud, vărsându-se în Dâmboviţa, pe partea dreaptă a acesteia, în aval de comuna Dâmbovicioara. Cheile Dâmbovicioarei sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din ţară (cel axat pe Dâmboviţa şi afluenţii săi), care însumează peste 20 de chei, cu o lungime totală de peste 30 km. Adâncirea pârâului Dâmbovicioara în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, tăiat în stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminală a masivului. Cheile sunt de origine epigenetică, întrucât râul s-a adâncit iniţial în formaţiuni sedimentare mai puţin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor şi-a continuat eroziunea, generând respectivel...

Suprafaţă : 3491,2 hectare Altitudine : între 750 m şi 1649 m Încadrare administrativă : judeţul Bacău - sectorul de culme muntoasă Amplasare : culme montană în Munţii Nemirei (vârful Farcu Mic, Nemira Mare, Nemira, Ţiganca, Şandru Mare)

Cindrelul cu cei 900 kilometri pătraţi se desfaşoară pe teritoriul judeţuluiSibiu fiind delimitat de Văile Frumoasei-Sebeş (vest-nord), Sadu (est-sud) şi Depresiunile Sibiului şi Săliştei la nord ca şi de Podişul Secaşului (nord-est). Ei sunt alcătuiţi din şisturi cristaline doar între Văile Sebeşului şi Gârbovei. La Sud-est de Căpâlna apare un strat calcaros îngust având un aspect domol (coame rotunjite, plaiuri netede) şi cu puţine urme glaciare (Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare şi Iujbea Răşinarului). Culmea sa somitală se află în extremitatea Sud-vestică a masivului şi se ramifică în trei direcţii: spre Vest, Culmea Şerbota-Gungurezu-Oaşa Mare; spre Nord, Găujoara-Foltea-Strâmba Mare şi spre est Culmea Niculeşti-Rozdeşti-Bătrana-Onceşti-Ghihan-Derjani-Măgura Cisnadiei.

Este localizata în Valea Poieni (în bazinul superior al Vaii Topa) în vecinatatea drumului forestier ce leaga localitatea Vârciorog de drumul Alesd-Beius. Este prin potentialul turistic cea mai importanta pestera din partea de nord- vest a M.Padurea Craiului. Pestera are în total peste 4 km dar zona de interes turistic se suprapune labirintului si salilor din zona intrarii. Aceasta parte a pesterii are ca si trasaturi specifice salile de mari dimensiuni (Sala Mare- 37/31/12 m, Sala Mijlocie-32/19/17 m) dar si sali bogat împodobite cu scurgeri stalagmitice, baldachine, coloane de calcit, gururi si ceea ce este simbolul acestei pesteri Sala Padurii Împietrite, denumita astfel datorita stalagmitelor lumânare cu înaltimi de 2-4 m printre care turistul se rataceste ca într-o padure.

Zona Vartop, situata pe cumpana apelor intre Bazinul Crisurilor si Bazinul Ariesului este cunoscuta in special pentru practicarea sporturilor de iarna. Aici exista o partie de schi si in prezent se lucreaza pentru construirea altora. Zona este in plina dezvoltare si recent a primit statutul de sat de vacanta. Potentialul turistic al zonei este forte mare, avand conditii optime pentru practicarea drumetiilor, a turismului cu bicicleta, zborului cu parapanta si speologiei in timpul verii, iar iarna se poate practica drumetia de iarna, schiul alpin, schiul de tura, catarare pe gheata, se pot face plimbari cu sanii trase de caini sau cu rachete de zapada. De aici pot fi vizitate Groapa Ruginoasa , un spectaculos fenomen de eroziune naturala, Cascada Varciorog cu o inaltime de 15 m ce cade inspumata dintr-o singura saritura sapand la baza ei o uriasa marmita, Varful Cucurbata Mare (Varful Bihor) cel mai inalt varf din Muntii Bihor, 1849 m, care ofera privelisti spectaculoase.

Este o rezervatie mixtă, geomorfologică, hidrografică de floră şi faună. Localizare: Arealul comunei Gura Râului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244 m). Cuprinde două văi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adâncime) şi Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adâncime). Reliefului alpin  i se adaugă elemente floristice şi faunistice interesante: salcia pitică, degităreţ, ridichioasă,  capra neagră, prundăraşul de munte- pasăre alpină. Se intinde intre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Suprafata: 609,6 ha Administrator: Consiliul local al com. Gura Râului Acces: 1. Sibiu- Paltinis- Batrana- Cindrel      (  DJ106A Sibiu- Paltinis ( 32 km). Din Paltinis pe traseu montan Paltinis - Batrina- Cindrel  ).