Turism de aventura

Staţiunea Obârşia Lotrului în suprafaţă de 3 ha., la circa 40 km. de Voineasa, având o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între judeţele Vâlcea şi Hunedoara, aflându-se la doar 30 km. de oraşul Petroşani. Trebuie apreciat faptul că toate cele trei puncte turistice urmăresc acelaşi curs de apă, râul Lotru cât şi DN 7 A , care leagă localităţile Brezoi - Novaci şi Petroşani - Sebeş în extremitatea nord vestică a judeţului nostru în apropierea staţiunii Obârşia Lotrului. Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecţie în sezonul cald, iunie-septembrie, circa 100 locuri de cazare şi masă, pentru împătimiţii după aer curat, odihnă activă-drumeţii şi excursii în împrejurimi, având ca traseu izvoarele Lotrului (obârşia) - Lacul Gâlcescu , conturul lacului Vidra , noile puncte turistice de la Lotrioara şi Rânca . Pescarii îşi pot satisface hobby-ul, pescuind păstrăvi indigeni din apele lacurilor din împrejurimi, iar vânătorii întâlnesc animale şi păsări variate, potrivit b...

punct de reper: statiunea Lacul Sarat Orientati pe directia N-SE, ei se intind pe aproape 1000 km patrati, cuprinzand mai multe culmi si dealuri. Dintre acestea, Dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre SE: Vitelan, Cheia, Caramalau, Fantana de Leac, Vraicu… Dupa o scurta depresiune, culmile muntoase se combina prin dealul (culmea) Grecilor, cu cel mai mare varf din Muntii Dobrogei: Tutuianu (Greci), de 467 m. Atunci cand s-au format acesti munti, nu exista pe uscat nici o forma de viata, lucru demonstrate de rocile formate pe aceste culmi, a caror varsta este apreciata la aproape 400 de milioane de ani. La acea vreme, colinele si dealurile de astazi aveau inaltimea Carpatilor zilelor noastre, intinzandu-se departe, spre apus, pana in sudul Angliei. video - Muntii Macinului, film documentar realizat in 2011

Muzeul Etnografic a fost înfiinţat încă din 1976 în centrul actual al satului Galeş, fiind organizat într-o clădire proprie, în stil argeşean, ridicată prin mijloace şi muncă benevolă de către săteni, la stăruinţa învăţătorului emerit Florea State. Casa Muzeu a fost concepută special cu această destinaţie pentru a rămâne ca un model de casă ţărănească din Galeşul secolelor XIX – XX. Clădirea este din bârne de lemn pe o temelie de piatră, cu etaj cu sală. La primul nivel, casa este compusă din şase camere cu trecere una într-alta, cu pereţii albi, văruiţi şi tavane din podină de fag bătută pe grinzi aparente din lemn. Dintre aceste 6 camere cu ferestre pe toate cele patru laturi ale casei, două sunt amenajate cu de-amănuntul ca şi odăile de altădată ale satului. Una este„odaia cu corlon"- bucătăria ţărănească de altădată, cu icoana în perete , la răsărit, cu pământ pe jos, cu masă de lemn, scaune, străchini de pământ , tronul de mălai. Cealaltă este „odaia de dormit" sau „iata...

În afară de numeroşii cenotaxoni şi specii rare şi/sau ameninţate, ce reprezintă majoritatea etajelor şi zonelor de vegetaţie din Dobrogea, rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiei endemice de sâmbovină ( Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae ). Rezervaţia constituie singura arie protejată din judeţ şi probabil din ţară, în cadrul căreia este întâlnită specia ameninţată pana zburătorului ( Lunaria annua ssp. pachyrhiza ) . De asemenea, aceasta constituie una din rarele arii protejate din Dobrogea de Nord în care se conservă populaţii de cârcel ( Ephedra distachya ) , precum şi arborete de stejar pufos ( Galio dasypodi - Quercetum pubescentis ) cu structură relativ plurienă, apropiată de cea a pădurilor naturale, cu arbori seculari. Ornitofauna rezervaţiei se remarcă prin prezenţa unor răpitoare ca acvila ţipătoare mică ( Aquila pomarina), şorecar mare (Buteo rufinus), acvila mică (Hieraaetus pennatus), viespar (Pernis apivorus), şerpar (Circaetus gallicus), acvila ţip...

Zona turistica Dunarea, cu bratele secundare Dunarica, Pasarea, lacurile Suhaia si Fatana (posibilitati de pescuit sportiv) vezi si Lacurile si raurile din Teleorman Pentru  alte zone de pescuit pe Dunare, vezi Pescuit in Ialomita , Clisura Dunarii , Delta Dunarii Pentru harti, vezi Eurocarta.info: Fluviul Dunarea (harti tematice si regionale)

Limanul/Lacul Traian prezintă un deosebit interes pentru studiile ornitologice, atât pentru faptul că zona este foarte puţin studiată, dar mai ales pentru că acesta reprezintă un important refugiu pentru cuibăritul, odihna şi hrănirea speciilor de păsări rare. În urma studiului efectuat în zona Lacului Traian au fost identificate 102 specii de păsări, grupate din punct de vedere sistematic în 15 ordine şi 39 de familii. Din totalul speciilor identificate, 52 de specii sunt clocitoare. În ceea ce priveşte distribuţia fenologică a ornitofaunei lacului Traian, 70 de specii sunt oaspeţi de vară, 18 specii sunt sedentare, 7 specii sunt oaspeţi de iarnă şi 7 specii sunt de pasaj. Conform Legii nr. 13/1993, din cele 102 specii de păsări identificate aici, 64 de specii sunt strict protejate, 30 de specii sunt protejate şi doar 12  sunt specii de vânat, conform Legii nr. 103 din 27 septembrie 1996. În urma observaţiilor efectuate, au fost identificate 7 specii de păsări foarte rare care cui...

Pestera Vadu Crisului se afla in defileul Suncuius - Vadu Crisului la 50 m de raul Crisul Repede, pe versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului, judetul Bihor. Pestera este renumita ca avand cea mai bogata fauna cavernicola din România. Pestera Vadu Crisului a fost descoperita in urma dinamitarii unui versant din apropierea cascadei Vadu Crisului. In 1905, Contele Odon Zichy pe a carui proprietate se afla pestera, a dispus amenajarea sa cu podete si scari de lemn si astfel pestera a fost deschisa spre vizitare, fiind considerata la aceea vreme cea mai frumoasa pestera din Europa. (cf infopensiuni) Reprezinta exurgenta sistemului carstic P. Batrânului- P. Vadu-Crisului si este amplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si prin cascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510 m. A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperi...

Rezervaţia este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aceasta constituie un punct de perspectivă unic în ţară, de unde pot fi observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea. Astfel, în rezervaţie sunt prezente stâncării, stepe petrofile şi de loess. În afara acesteia sunt vizibile pădurile balcanice şi submediteraneene din Podişul Babadag, Lacul Babadag şi laguna Razim, cu vegetaţie tipică de zone umede, insula Popina şi chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră. Valoarea  peisagistică a rezervaţiei este sporită de prezenţa ruinelor cetăţii Enisala şi de existenţa unei mici grote. Între speciile de plante, reprezentative sunt:  alior (Euphorbia myrsinites), clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), garofiţa (Dianthus nardiformis). Dintre  păsările mai rare identificate aici amintim: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), buhaiul de baltă (Botaurus...

Dincolo de Gâlgoaie încep Cheile Brusteretului, un complex carstic mai puţin spectaculos, alcătuit din Cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lungă şi Cheia Strâmtă.

Rezervaţia naturală "Mânăstirea Cocoş" - Arie protejată mixtă Rezervaţia prezintă o valoare bioistorică deosebită, fiind locul în care, conform tradiţiei, cântau cocoşii sălbatici, fapt ce a stat la originea numelui mânăstirii. Aceasta este importantă pentru reconstituirea habitatului speciei respective, presupusă a fi cocoşul de mesteacăn silvostepic(Lyrurus tetrix viridanus), în prezent dispărut din Dobrogea. Rezervaţia reprezintă una dintre puţinele arii protejate din România în care a fost identificată o asociaţie de sâmbovină(Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae), extrem de rară, endemică pentru Dobrogea.

Importanţă naţională a acestei arii protejate constă în identificarea unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, din Precambrianul superior, reprezentative pentru fauna de tip Ediacara, identificată pentru prima oară în Australia. Aceasta o individualizează în raport cu celelalte arii protejate din ţară, din acest punct de vedere fiind asemănătoare doar cu Rezervaţia „Războieni” situată în apropiere, pe teritoriul comunei Casimcea. Asociaţiile de stepă pe substrat pietros ( Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi, Festucetum calierii ) sunt considerate endemice pentru Dobrogea. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile pietrar răsăritean ( Oenanthe isabellina), şoim călător (Falco peregrinus), şorecar mare (Buteo rufinus) .

Localizare: Versantul nordic al Munţilor Făgăraşului, pe valea Arpăşelului, alături de Parcul natural Bâlea. Cuprinde etajul alpin, subalpin şi montan superior, între 1000 m şi 2500 m altitudine, pe valea străjuită de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508 m) si Vârtopel (2359 m) Suprafata: 732 ha Proprietar: RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpaş Este o rezervaţie faunistică şi de floră. Aici trăiesc cca. 80% din caprele negre din Munţii Făgăraş, marmote, urşi, acvile de munte, cervide. Rezervaţia Arpăşel (faunistică) este bine conservată, deoarece pe de-o parte beneficiază de pază, iar pe de altă parte accesul este dificil, este însă puternic afectată de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate în Poligonul militar Cârţişoara. Acces: Calea ferata Sibiu - Braşov, staţia Arpaşul de Jos. E68 - Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe Transfăgăraşan- traseu marcat

Este principala zona turistica a Muntilor Apuseni, aici fiind concentrata cea mai mare parte a obiectivelor turistice: Platoul Padis este un ses cuprins intre 1.250 si 1.280 m ce apare ca o depresiune inconjurata de culmi mai ridicate, cel mai interesant fenomen carstic intalnit aici fiind ponoarele; Poiana Ponor este una din putinele polii tipice din muntii nostri. Faptul cel mai remarcabil in ea este sistemul de pierdere a apei, care se face in patul raului, prin orificii stramte, acoperite de  nisip fin. La ape mari, sorburile nu mai pot drena intreaga cantitate de apa, care se acumuleaza dand nastere unui impresionant lac; Bazinul Lumea Pierduta este un platou perfect izolat de regiunile din jur, delimitat de Paraul Ursului si Paraul Sec ce au izvoarele apropiate si care se unesc in aval, descriind doua arce de cerc. El ascunde cateva fenomene carstice remarcabile, dintre care sunt de mentionat trei avene: Avenul Gemanata, Avenul Negru si Avenul Acoperit; Cetatile Ponorului ...

Masa Jidovului -   La Grumaji  -  comuna Jina Monument natural cu valoare geologică. (nu este clar delimitată şi nici indicată prin panouri) Suprafaţa: 0,5 ha Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului Sebeş. Acces: D.J. Sebeş - Bistra La Jina a fost realizat un documentar celebru, regizat de Dumitru Budrala

Aria propusă pentru protecţie, cea mai înaltă altitudinal dintre rezervaţiile de stepă din Dobrogea Centrală, constituie una din rarele zone în care Podişul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanţilor şi văilor abrupte şi stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei Centrale. Împreună cu rezervaţia învecinată, Muchiile Cernei - Iaila, acestea reprezintă cele mai întinse rezervaţii de stepă din ţară. Situarea acestora de o parte şi de cealaltă a faliei Peceneaga - Camena, precum şi structurile geologice complet diferite (şisturi verzi caledoniene şi respectiv calcare şi gresii calcaroase) oferă posibilitatea unor studii comparative în ceea ce priveşte relaţia între vegetaţie şi tipul de substrat. Pe lângă numărul ridicat de asociaţii şi specii rare sau ameninţate, caracteristice Dobrogei, rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care s...

Parcul Naţional Ceahlău , care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt frecventate de mii de turisti. Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş cu următoarele puncte de atracţie: Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera glodului şi Cheile Bicăjelului. Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,  Rezervaţia de Zimbrii  şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald. În judeţul Neamţ au fost declarate arii de pr...

Rezervaţia de zimbri „Valea Zimbrilor” inaugurată în noiembrie 2008 la Vama Buzăului numără în prezent 18 exemplare, între care cinci pui născuţi pe parcursul anului 2011. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare de păşune şi 80 de hectare de pădure, iar planul autorităţilor este ca în viitor să lase zimbrii în libertate, animalele fiind incluse într-un program de repopulare a Munţilor Carpaţi  cu această specie. Rezervaţia de la Vama Buzăului este cea de-a patra din România după cele de la Vînători-Neamţ, Haţeg-Silvuţ şi Neaga-Bucşani. Ea a fost realizată în urma unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi primăriile din Prejmer şi Vama Buzăului. Turiştii pot vizita zimbrii de la Vama Buzăului zilnic, intrarea fiind liberă.

Se  remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice. Din punct de vedere fitocenologic, această arie protejată este una din puţinele din Dobrogea (şi implicit din ţară) în care se conservă asociaţia endemică de păliur ( Paliuretum spinae – christi). Speciade ciucuşoară( Allyssum tortuosum ssp. eximium )este citată în România numai de pe aceste coline dintre Greci şi Cerna, cuprinse în rezervaţie. În inventarul fitocenologic al rezervaţiei figurează  până în prezent 10 asociaţii, dintre care 3 sunt endemice pentru Dobrogea, 4 sunt asociaţii regionale specifice acestei provincii, restul fiind predominant întâlnite în această regiune. Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin prezenta unor specii de păsări răpitoare  ca ...

rezervaţia naturală "Dealurile Beştepe" Rezervaţia constituie una din rarele arii protejate în care sunt întâlnite pajişti stepice atât pe substrat calcaros cât şi silicos, ceea ce sporeşte numărul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, feciorică (Herniaria hirsuta), cârcel (Ephedra distachya) sunt întâlnite doar în alte câteva rezervaţii din judeţul Tulcea. Din punct de vedere faunistic, în rezervaţie trebuie remarcată în special prezenţa speciilor erete de stuf ( Circus aeruginosus), şerpar (Circaetus gallicus), uliu păsărar (Accipiter nisus) .

Valea Muntelui include comunele Asău, Agăş , Brusturoasa , Palanca , Ghimeş-Făget . Şi-a căpătat un strălucit renume atât în ţară cât şi în afara graniţelor prin calităţile bucătăriei specifice, a ospitalităţii locuitorilor, a obiceiurilor şi porturilor regiunii. Pe aceste ţinuturi pitoreşti sunt cei mai iscusiţi meşteri populari, adevăraţi artişti în confecţionarea cojoacelor, a costumelor populare recunoscute în întreaga lume, a obiectelor reprezentative de artizanat.