Turism de aventura

Dincolo de Gâlgoaie încep Cheile Brusteretului, un complex carstic mai puţin spectaculos, alcătuit din Cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lungă şi Cheia Strâmtă.

Rezervaţia naturală "Mânăstirea Cocoş" - Arie protejată mixtă Rezervaţia prezintă o valoare bioistorică deosebită, fiind locul în care, conform tradiţiei, cântau cocoşii sălbatici, fapt ce a stat la originea numelui mânăstirii. Aceasta este importantă pentru reconstituirea habitatului speciei respective, presupusă a fi cocoşul de mesteacăn silvostepic(Lyrurus tetrix viridanus), în prezent dispărut din Dobrogea. Rezervaţia reprezintă una dintre puţinele arii protejate din România în care a fost identificată o asociaţie de sâmbovină(Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae), extrem de rară, endemică pentru Dobrogea.

Importanţă naţională a acestei arii protejate constă în identificarea unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, din Precambrianul superior, reprezentative pentru fauna de tip Ediacara, identificată pentru prima oară în Australia. Aceasta o individualizează în raport cu celelalte arii protejate din ţară, din acest punct de vedere fiind asemănătoare doar cu Rezervaţia „Războieni” situată în apropiere, pe teritoriul comunei Casimcea. Asociaţiile de stepă pe substrat pietros ( Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi, Festucetum calierii ) sunt considerate endemice pentru Dobrogea. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile pietrar răsăritean ( Oenanthe isabellina), şoim călător (Falco peregrinus), şorecar mare (Buteo rufinus) .

Localizare: Versantul nordic al Munţilor Făgăraşului, pe valea Arpăşelului, alături de Parcul natural Bâlea. Cuprinde etajul alpin, subalpin şi montan superior, între 1000 m şi 2500 m altitudine, pe valea străjuită de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508 m) si Vârtopel (2359 m) Suprafata: 732 ha Proprietar: RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpaş Este o rezervaţie faunistică şi de floră. Aici trăiesc cca. 80% din caprele negre din Munţii Făgăraş, marmote, urşi, acvile de munte, cervide. Rezervaţia Arpăşel (faunistică) este bine conservată, deoarece pe de-o parte beneficiază de pază, iar pe de altă parte accesul este dificil, este însă puternic afectată de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate în Poligonul militar Cârţişoara. Acces: Calea ferata Sibiu - Braşov, staţia Arpaşul de Jos. E68 - Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe Transfăgăraşan- traseu marcat

Este principala zona turistica a Muntilor Apuseni, aici fiind concentrata cea mai mare parte a obiectivelor turistice: Platoul Padis este un ses cuprins intre 1.250 si 1.280 m ce apare ca o depresiune inconjurata de culmi mai ridicate, cel mai interesant fenomen carstic intalnit aici fiind ponoarele; Poiana Ponor este una din putinele polii tipice din muntii nostri. Faptul cel mai remarcabil in ea este sistemul de pierdere a apei, care se face in patul raului, prin orificii stramte, acoperite de  nisip fin. La ape mari, sorburile nu mai pot drena intreaga cantitate de apa, care se acumuleaza dand nastere unui impresionant lac; Bazinul Lumea Pierduta este un platou perfect izolat de regiunile din jur, delimitat de Paraul Ursului si Paraul Sec ce au izvoarele apropiate si care se unesc in aval, descriind doua arce de cerc. El ascunde cateva fenomene carstice remarcabile, dintre care sunt de mentionat trei avene: Avenul Gemanata, Avenul Negru si Avenul Acoperit; Cetatile Ponorului ...

Masa Jidovului -   La Grumaji  -  comuna Jina Monument natural cu valoare geologică. (nu este clar delimitată şi nici indicată prin panouri) Suprafaţa: 0,5 ha Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului Sebeş. Acces: D.J. Sebeş - Bistra La Jina a fost realizat un documentar celebru, regizat de Dumitru Budrala

Aria propusă pentru protecţie, cea mai înaltă altitudinal dintre rezervaţiile de stepă din Dobrogea Centrală, constituie una din rarele zone în care Podişul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanţilor şi văilor abrupte şi stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei Centrale. Împreună cu rezervaţia învecinată, Muchiile Cernei - Iaila, acestea reprezintă cele mai întinse rezervaţii de stepă din ţară. Situarea acestora de o parte şi de cealaltă a faliei Peceneaga - Camena, precum şi structurile geologice complet diferite (şisturi verzi caledoniene şi respectiv calcare şi gresii calcaroase) oferă posibilitatea unor studii comparative în ceea ce priveşte relaţia între vegetaţie şi tipul de substrat. Pe lângă numărul ridicat de asociaţii şi specii rare sau ameninţate, caracteristice Dobrogei, rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care s...

Parcul Naţional Ceahlău , care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt frecventate de mii de turisti. Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş cu următoarele puncte de atracţie: Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera glodului şi Cheile Bicăjelului. Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,  Rezervaţia de Zimbrii  şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald. În judeţul Neamţ au fost declarate arii de pr...

Rezervaţia de zimbri „Valea Zimbrilor” inaugurată în noiembrie 2008 la Vama Buzăului numără în prezent 18 exemplare, între care cinci pui născuţi pe parcursul anului 2011. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare de păşune şi 80 de hectare de pădure, iar planul autorităţilor este ca în viitor să lase zimbrii în libertate, animalele fiind incluse într-un program de repopulare a Munţilor Carpaţi  cu această specie. Rezervaţia de la Vama Buzăului este cea de-a patra din România după cele de la Vînători-Neamţ, Haţeg-Silvuţ şi Neaga-Bucşani. Ea a fost realizată în urma unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi primăriile din Prejmer şi Vama Buzăului. Turiştii pot vizita zimbrii de la Vama Buzăului zilnic, intrarea fiind liberă.

Se  remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice. Din punct de vedere fitocenologic, această arie protejată este una din puţinele din Dobrogea (şi implicit din ţară) în care se conservă asociaţia endemică de păliur ( Paliuretum spinae – christi). Speciade ciucuşoară( Allyssum tortuosum ssp. eximium )este citată în România numai de pe aceste coline dintre Greci şi Cerna, cuprinse în rezervaţie. În inventarul fitocenologic al rezervaţiei figurează  până în prezent 10 asociaţii, dintre care 3 sunt endemice pentru Dobrogea, 4 sunt asociaţii regionale specifice acestei provincii, restul fiind predominant întâlnite în această regiune. Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin prezenta unor specii de păsări răpitoare  ca ...

rezervaţia naturală "Dealurile Beştepe" Rezervaţia constituie una din rarele arii protejate în care sunt întâlnite pajişti stepice atât pe substrat calcaros cât şi silicos, ceea ce sporeşte numărul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, feciorică (Herniaria hirsuta), cârcel (Ephedra distachya) sunt întâlnite doar în alte câteva rezervaţii din judeţul Tulcea. Din punct de vedere faunistic, în rezervaţie trebuie remarcată în special prezenţa speciilor erete de stuf ( Circus aeruginosus), şerpar (Circaetus gallicus), uliu păsărar (Accipiter nisus) .

Valea Muntelui include comunele Asău, Agăş , Brusturoasa , Palanca , Ghimeş-Făget . Şi-a căpătat un strălucit renume atât în ţară cât şi în afara graniţelor prin calităţile bucătăriei specifice, a ospitalităţii locuitorilor, a obiceiurilor şi porturilor regiunii. Pe aceste ţinuturi pitoreşti sunt cei mai iscusiţi meşteri populari, adevăraţi artişti în confecţionarea cojoacelor, a costumelor populare recunoscute în întreaga lume, a obiectelor reprezentative de artizanat.

Rezervaţia prezintă o mare valoare ştiinţifică întrucât conservă litoralul fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaţiei constă în falezele sau malurile stâncoase erodate în forme spectaculoase de apele lacului Razim, în care se dezvoltă câteva grote. Aceste promontorii alternează cu mici plaje de nisip sau pietriş respectiv cu zone joase aluvionare. Aria protejată reuneşte 9 cenotaxoni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de asociaţii de pajişti stepice şi stâncării, în comparaţie cu restul rezervaţiilor din nordul Dobrogei, aici fiind reprezentate atât stepa petrofilă cât şi stepa cu graminee, respectiv stepa cu graminee şi dicotiledonate. Împreună cu zona strict protejată Capul Doloşman, această rezervaţie constituie singura arie protejată, cel puţin din România, care asigură conservarea asociaţiei foarte rare de pelin ( Koelerio lobates - Artemisietum lerchianae ) , endemică pentru Dobrogea . Aceasta este unica arie protejată di...

Rezervatie complexă, geomorfologică, hidrologică, de floră şi faună. Cuprinde relieful alpin, flora şi fauna din circul glaciar Bâlea, precum şi lacul cu acelaşi nume. Dintre elementele floristice specifice : jnepen, ienupăr, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afin; Dintre elementele faunistice: capra neagră şi acvila de stâncă. Starea de conservare a Rezervaţiei naturale Golul Alpin şi lacul Bâlea (de tip complex) a avut de suferit după construirea Transfăgărăşanului şi intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorită numărului mare de autovehicule şi turişti care campează în zonă, iar o serie de specii de animale s-au refugiat în văile din împrejurimi. Se înregistrează şi aici practicarea unui turism neecologic şi a pescuitului în lac. Localizare: Munţii Făgăraşului, Căldarea glaciară Bâlea, între varfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m),    Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) şi Piscul Bâlii, în aria comunei Cârţişoara. Su...

Este un monument al naturii cu valoare paleontologică, cu numeroase elemente minerale şi specii de floră şi faună fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinţi de rechin. Localizare: în extravilanul comunei Turnu Roşu în partea de Sud şi Sud-Est a comunei, străbătută de cursul Văii Sadului. Suprafaţa: 60 ha Administrator: Consiliul local al com. Turnu Roşu Problemele cu care se confruntă Rezervaţia naturală Calcarele eocene de la Porceşti (de tip paleontologic) sunt faptul ca paşunatul excesiv favorizează procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de către diverse persoane şi comercializate . Acces: Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Râmnicul Vâlcea (201), la 20 km de Sibiu; DJ - Tălmaciu - Racoviţa - Avrig, varianta din dreptul staţiei CFR Podul Olt spre Turnu Roşu foto: info-herodot.ro

Este o rezervaţie botanică. Localizare: Pe valea râului Sadu, între localităţile Sadu şi Tălmaciu (430 m altitudine), în extravilanul oraşului Tălmaciu. Suprafaţa: 20 ha Administrator: Consiliul local al oraşului Tălmaciu Problemele cu care se confruntă Rezervaţia Şuvara Saşilor (botanică) sunt faptul că nu este împrejmuită şi nu beneficiază de pază. Acces: Sibiu- Tălmaciu- Sadu E81 Sibiu-Rm. Vâlcea până la Tălmaciu. Din Tălmaciu pe DJ până la Sadu apoi pe potecă (aprox 3 km ). (via Consiliul Judetean Sibiu) foto: turism talmaciu

Se deschide în abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de Depresiunea Vadului în apropiere de localitatea Pestere (com. Astileu). Perioada lunga scursa de la prima ei explorare si numarul mare de vizitatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului atractiv. Interesul turistic nu se regaseste din aceste cauze în formatiunile prezente ci în vestigiile de ordin paleontologic si mai ales arheologic descoperite aici de catre celebrul arheolog francez Henri Breuil invitat aici de Emil Racovita. Aceste vestigii demonstreaza existenta în zona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. La acestea se adauga labirintul freatic din zona intrarii, dimensiunile uriase ale Salii Oaselor din extremitatea finala a pesterii lunga de 838 m si numeroasele oseminte apartinînd ursului de caverna (ursus spaeleus). foto skytrip

Este situata în apropiere de localitatea Suncuius în versantul stâng al Crisului Repede, deasupra Poienii Frânturii si reprezinta simbolul lumii endocarstice a M. Padurea Craiului si totodata pestera cea mai lunga (cu cea mai mare dezvoltare) din România (cu peste 48 km de galerii cartate pâna în prezent-1999). Prezinta un potential turistic remarcabil cei aproape 50 km de galerii gazduind, dupa cum era de asteptat, aproape întreaga paleta de forme rezultate în urma proceselor fizice, chimice si tectonice. Coroziunea si eroziunea au generat elemente morfologice cu totul aparte nu numai la nivelul tarii noastre dar si la nivel european cum sunt Meandrele Racovita, "Hipodromul", Sala "Metalul". Exista zone cu prabusiri masive, conuri de darâmaturi, iar la polul opus se gasesc salile si galeriile bogat concretionate: Sala Podoabelor, Galeria Rosie, Galeria Alba, Galeria "7 Noiembrie". Regasim în galeriile acestei pesteri atât speleotemele întâlnite de obicei ...

Rezervaţia de liliac "Valea Oilor" - Arie protejată botanic Rezervaţia, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Ciucurova, este amplasată pe un versant inferior al Văii Oilor, sudic cu înclinare de 30 grade pe substrat calcaros. Aceasta face parte din podişul Babadag, unitate sedimentară de vârsta cretacică constituită din calcare marnoase, calcare grezoase şi conglomerate. Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primăvara, moderat calde vara şi toamna. Vegetaţia rezervaţiei este reprezentată printr-un arboret xeroterm submediteranean având forma unui mic pâlc. Acesta se prezintă ca o rarişte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu mojdrean(Fraxinus ornus) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis). Sub acest strat arborescent vegeteaza un pâlc de liliac (Syringa vulgaris) pe o suprafaţă de 0,15 ha, propus ca rezervaţie integrală, restul constituind zona tampon. Pâlcul de liliac are o struct...

Localizare: judetul Tulcea Caracteristic rezervaţiei este aspectul de martor de eroziune al Dealului Deniztepe, cu o altitudine de 278 m, izolat în mijlocul unor zone joase de câmpie. Acest deal prezintă şi o valoare culturală, simbolică, de el fiind legate anumite legende ale populaţiei locale. În cuprinsul stepei pe substrat pietros au fost identificate asociaţiile Sedo hilebrandtii – Polytrichetum piliferi , Agropyro-Thymetum zygioidi şi Festucetum callierii . Din fauna rezervaţiei amintim: acvila ţipătoatoare mică, viesparul, şerparul, eretele vânăt, dumbrăveanca, ciocănitoarea de stejar, fâsa de câmp. La Denistepe/Deniz Tepe se practica au loc concursuri de zbor cu parapanta.

Vârful Secaru reprezintă unul din puţinele zone granitice din podişul calcaros al Babadagului. Din punct de vedere geomorfologic, Vârful Secaru reprezintă cea mai mare altitudine din podişul Babadag (401 m) fiind un martor de eroziune reprezentativ. În cuprinsul rezervaţiei, unităţile geomorfologice predominante sunt versanţii cu înclinări şi expoziţii diverse. Deşi Vârful Secaru face parte din podişul calcaros al Babadagului în care reţeaua hidrografică este slab dezvoltată, structura sa granitică favorizeaza existenţa unor cursuri de apă cu caracter temporar sau chiar permanent. Astfel, la nord de rezervaţie, în imediata apropiere, se află unul din afluenţii principali ai râului Slava, cel mai important din Podişul Babadag. Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 417,9 mm. Ploile au adesea un caracter torenţial; evapotranspiraţia potenţial anuală este de 668 mm iar cea reală anuală de 415 mm Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea cara...

Rezervaţia naturală Măgura-Târgu Ocna Suprafaţă :  120 hectare Altitudine : 310 m până la 700 m Încadrare administrativă : oraşul Târgu Ocna Amplasare : malul drept al râului Trotuş, malul stâng al Slănicului, între şoselele Tg. Ocna-Comăneşti şi Tg Ocna-Slănic Moldova Habitate protejate : formaţiuni ierboase şi tufişuri - 45,1 ha, păduri - 112,83 ha, stâncării - 2,66 ha

Rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiilor endemice pentru Dobrogea, şleau de deal dobrogean cu carpen ( Tilio tomentosae – Carpinetum betuli ) şi şleau dobrogean de culme cu cărpiniţă şi ghiocel cu frunze îndoite ( Galantho plicatae - Tilietum tomentosae ). De asemenea, aceasta constituie singura arie protejată din judeţul Tulcea în care a fost identificată asociaţia de pajişti de colilie ( Astragalo ponticae - Stipetum ucranicae ). Totodată rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate, cel puţin în ceea ce priveşte nordul Dobrogei, în care se conservă populaţii de coada şoricelului ( Achillea ochroleuca ) şi păr argintiu ( Pyrus bulgarica ). Din punct de vedere faunistic trebuie subliniată prezenţa speciilor: viespar ( Pernis apivorus), erete sur (Cyrcus pygargus), erete alb ( C. Macrourus), ciuf de câmp ( Asio flammeus) . [cf CJ Tulcea]