Turism de aventura

Rezervaţia naturală Buciaş Suprafaţă :  471 hectare Altitudine : 540-1165 m Încadrare administrativă : comuna Mănăstirea Caşin Amplasare : Cheile Buciaş şi cascada se află în comuna Mănăstirea Caşin, la 25 de km de municipiul Oneşti şi la 2 km de unirea pârâului Buciaş cu pârâul Caşin Habitat protejat : cursul inferior al pârâului Buciaş, cu văile de tip chei şi cascada

Rezervaţia Naturală "Dealul Bujorului" - Arie protejată mixtă Rezervaţia este amplasată pe versantul sudic al Dealului Bujorului care face parte din Podişul Babadag. Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primăvara, moderat calde vara şi toamna. Arboretul din cadrul rezervaţiei se încadrează în etajul pădurilor xeroterme submediteraneene specific Dobrogei (asociaţia floristică Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis ). Stratul arborescent are etajul superior format din stejar pufos( Quercus pubescens ) iar cel inferior din cărpiniţă ( Carpinus orientalis ), mojdrean( Fraxinus ornus ). Stratul arbustiv este format din corn( Cornus mas ), păducel( Crataegus monogyna ). În stratul ierbos sunt caracteristice speciile protejate de bujor ( Paeonia peregrina ), ştirigoaie (Veratrum nigrum) şi Ornithogalum fibriatum .Obiectivul principal al ocrotirii rezervaţiei îl constituie prezenţa unei...

Muntele Consul prezintă o importanţă ştiinţifică şi istorică deosebită, întrucât acesta constituie, alături de poiana „Regele Ferdinand” de la Niculiţel, primele rezervaţii naturale din România, declarate astfel prin Decizia din 27 mai 1927, unde acest munte este menţionat cu numele avut anterior (Muntele Cinel). Muntele Consul constituie cel mai reprezentativ peisaj, caracteristic pentru formele de relief vulcanic şi carstic din nordul Dobrogei, care-i conferă un caracter peisagistic unic în ţară. Pe lângă numeroasele asociaţii şi specii rare şi/sau ameninţate caracteristice pentru Dobrogea, rezervaţia constituie, împreună cu Parcul Naţional Munţii Măcinului, singurele arii protejate din România în care a fost identificată specia talpa leului ( Gymnospermium altaicum ). De asemenea, specia de coada şoricelului ( Achillea depressa) este citată doar aici, în cadrul reţelei de arii protejate din nordul Dobrogei. Ornitofauna rezervaţiei se remarcă prin prezenţa unor răpitoare ca acvila ţ...

Rezervaţia naturală Izvorul Alb Suprafaţă :  210 hectare Altitudine medie : 650 m Încadrare administrativă : oraşul Dărmăneşti Amplasare : versantul drept al pârâului Izvorul Alb - 1,2 km de la lacul de acumulare Habitat protejat : pădure de amestec (răşinoase cu foioase)

Arii de protecţie a păsărilor Suprafaţă Lac Lilieci: 262 ha Lac Bacău II: 202 ha Lac Galbeni: 1123 ha Lac Răcăciuni: 2004 ha Lac Bereşti: 1800 ha Altitudine : 106-177 m Încadrare administrativă : judeţul Bacău Amplasare : pe râurile Siret şi Bistriţa în lungul şoselelor Piatra Neamţ-Bacău şi Bacău-Adjud Habitat protejat : 5391 ha luciu de apă

Mult mai mici si mai putin cunoscuti decat Vulcanii Noroisi de la Berca Buzau Vulcanii noroioşi de la Haşag Monument al naturii cu valoare geologică. (aria protejată nu este clar delimitată şi nici indicată în vreun fel, iar în zonă se practică agricultura) Localizare: intre satul Haşag şi satul Mândra, pe raza comunei Loamneş. Acces: Calea ferata Sibiu - Mediaş, halta Haşag Suprafata:1,0 ha Vulcanii noroiosi de la Hasag reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene ce acopera o suprafata de 1 ha. Pe valea paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8 m si doua conuri cu diametrul de 10 m.

In satul Negraşi, situat la circa 40 km sud de Piteşti, pe DJ 659, se află o rezervaţie de narcise , unică în Europa. [gallery link="file" order="DESC" orderby="rand"] Sarbatori ale Narciselor in Romania: In lunile mai iunie se viziteaza, Poienile cu narcise, care infloresc pe rand, dupa atitudinea respectiva: Negresti ( 35 km de la Pitesti, pe soseaua Videle, In lunca raului Dimbovnic); Ciocirlau, langa Tragu Jiu; Dumbrava Vadului, La poalele muntilor Fagaras ( aici are loc traditionala “Sarbatoarea Narciselor” , in cea mai apropiata duminica de 15 mai, la care se organizeaza excursii. Intregalde in muntii Apuseni 38 km de la nodul de cale ferata Teius — sau la Aiud prin com. Valea Birnei (75 km), pe coasta de apus a muntelui Negrileasa (1366 m) , aflat in apropiere de faimoasele “Detunate”, din M. Apuseni.  

Rezervaţia paleontologică este reprezentată printr-un celebru punct fosilifer din Dobrogea de Nord, care adăposteşte o bogată faună mediotriasică. Aici se întâlnesc Triasicul mediu în dezvoltare complexă. Morfologic, caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanţi prelungi, acoperiţi cu loess şi cu altitudini reduse (206 m). În zonă nu există nici un curs permanent de apă. Reţeaua hidrografică este reprezentată numai de o serie de pârâiaşe scurte şi torenţi cu scurgere intermitentă (Valea Tulcei). Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 439 mm, respectiv 32,4 mm şi 52,2 mm pentru lunile ianuarie şi iunie. Ploile au adesea un caracter torenţial. Vegetaţia este caracterizată prin existenţa pajiştilor de stepă pontică, stepă petrofilă şi  vegetaţie saxicolă, însă nu au fost efectuate studii sistematice. Obiectul protecţiei îl constituie fauna fosilă din Triasicul mijlociu ( Cephalopoda, Brachiopoda, Bivalva ). sursa foto: pagina de fac...

Zonă protejată complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ bună, însă este afectată de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj. Localizare: Munţii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al vârfurilor Cindrelul (2244 m), Stefleşti (2285 m) şi Conţu Mare . Este situat în arealul comunelor Gura Râului, Răşinari, Tilişca şi Jina. Suprafaţa: 9873,9 ha Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina, Tilişca, Gura Râului, Răşinari

Zonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală. Starea de conservare a ecosistemelor este relativ bună, însă sunt afectate de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj. Pe lângă aceste elemente negative ale acţiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat şi prin tiierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de către turiştii neavizati. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Răşinari Suprafata: 993 ha Administrator: Direcţia Silvică Sibiu Acces : 1. Sibiu Piaţa Gării - troleibuz nr.1 - până la capătul liniei 2. Sibiu - str. Calea Dumbrăvii- DJ106A Sibiu- Păltiniş In marginea padurii functioneaza Muzeul satului Dumbrava Sibiului (ASTRA) si Gradina Zoologica

Dâmbovicioara, cel mai important afluent al Dâmboviţei din arealul montan al Munţilor Piatra Craiului, izvorăşte de pe versantul sudic al Vârfului La Om (2230 m) şi străbate aproape transversal culoarul Rucăr - Bran pe o direcţie generală nord-sud, vărsându-se în Dâmboviţa, pe partea dreaptă a acesteia, în aval de comuna Dâmbovicioara. Cheile Dâmbovicioarei sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din ţară (cel axat pe Dâmboviţa şi afluenţii săi), care însumează peste 20 de chei, cu o lungime totală de peste 30 km. Adâncirea pârâului Dâmbovicioara în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, tăiat în stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminală a masivului. Cheile sunt de origine epigenetică, întrucât râul s-a adâncit iniţial în formaţiuni sedimentare mai puţin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor şi-a continuat eroziunea, generând respectivel...

Suprafaţă : 3491,2 hectare Altitudine : între 750 m şi 1649 m Încadrare administrativă : judeţul Bacău - sectorul de culme muntoasă Amplasare : culme montană în Munţii Nemirei (vârful Farcu Mic, Nemira Mare, Nemira, Ţiganca, Şandru Mare)

Cindrelul cu cei 900 kilometri pătraţi se desfaşoară pe teritoriul judeţuluiSibiu fiind delimitat de Văile Frumoasei-Sebeş (vest-nord), Sadu (est-sud) şi Depresiunile Sibiului şi Săliştei la nord ca şi de Podişul Secaşului (nord-est). Ei sunt alcătuiţi din şisturi cristaline doar între Văile Sebeşului şi Gârbovei. La Sud-est de Căpâlna apare un strat calcaros îngust având un aspect domol (coame rotunjite, plaiuri netede) şi cu puţine urme glaciare (Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare şi Iujbea Răşinarului). Culmea sa somitală se află în extremitatea Sud-vestică a masivului şi se ramifică în trei direcţii: spre Vest, Culmea Şerbota-Gungurezu-Oaşa Mare; spre Nord, Găujoara-Foltea-Strâmba Mare şi spre est Culmea Niculeşti-Rozdeşti-Bătrana-Onceşti-Ghihan-Derjani-Măgura Cisnadiei.

Este localizata în Valea Poieni (în bazinul superior al Vaii Topa) în vecinatatea drumului forestier ce leaga localitatea Vârciorog de drumul Alesd-Beius. Este prin potentialul turistic cea mai importanta pestera din partea de nord- vest a M.Padurea Craiului. Pestera are în total peste 4 km dar zona de interes turistic se suprapune labirintului si salilor din zona intrarii. Aceasta parte a pesterii are ca si trasaturi specifice salile de mari dimensiuni (Sala Mare- 37/31/12 m, Sala Mijlocie-32/19/17 m) dar si sali bogat împodobite cu scurgeri stalagmitice, baldachine, coloane de calcit, gururi si ceea ce este simbolul acestei pesteri Sala Padurii Împietrite, denumita astfel datorita stalagmitelor lumânare cu înaltimi de 2-4 m printre care turistul se rataceste ca într-o padure.

Zona Vartop, situata pe cumpana apelor intre Bazinul Crisurilor si Bazinul Ariesului este cunoscuta in special pentru practicarea sporturilor de iarna. Aici exista o partie de schi si in prezent se lucreaza pentru construirea altora. Zona este in plina dezvoltare si recent a primit statutul de sat de vacanta. Potentialul turistic al zonei este forte mare, avand conditii optime pentru practicarea drumetiilor, a turismului cu bicicleta, zborului cu parapanta si speologiei in timpul verii, iar iarna se poate practica drumetia de iarna, schiul alpin, schiul de tura, catarare pe gheata, se pot face plimbari cu sanii trase de caini sau cu rachete de zapada. De aici pot fi vizitate Groapa Ruginoasa , un spectaculos fenomen de eroziune naturala, Cascada Varciorog cu o inaltime de 15 m ce cade inspumata dintr-o singura saritura sapand la baza ei o uriasa marmita, Varful Cucurbata Mare (Varful Bihor) cel mai inalt varf din Muntii Bihor, 1849 m, care ofera privelisti spectaculoase.

Este o rezervatie mixtă, geomorfologică, hidrografică de floră şi faună. Localizare: Arealul comunei Gura Râului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244 m). Cuprinde două văi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adâncime) şi Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adâncime). Reliefului alpin  i se adaugă elemente floristice şi faunistice interesante: salcia pitică, degităreţ, ridichioasă,  capra neagră, prundăraşul de munte- pasăre alpină. Se intinde intre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Suprafata: 609,6 ha Administrator: Consiliul local al com. Gura Râului Acces: 1. Sibiu- Paltinis- Batrana- Cindrel      (  DJ106A Sibiu- Paltinis ( 32 km). Din Paltinis pe traseu montan Paltinis - Batrina- Cindrel  ).

Rezervaţia naturală Lacul Bălătău Suprafaţă :  4,8 hectare Altitudine medie : 520 m Încadrare administrativă : oraşul Dărmăneşti Amplasare : pe valea pârâului Izvorul Negru, la 3 km de râul Uz Originea : lac de baraj natural cu apă dulce; Data apariţiei : anul 1883 Habitat protejat : lacul şi împrejurimile sale

Se deschide în versantul drept al Vaii Luncilor (cum este denumita Valea Misidului în bazinul superior). A început sa fie cercetata înca din primele decenii ale secolului nostru. Are o dezvoltare de peste 1200 m lungime pe care se apare o mare varietate de speleoteme. Caracteristice acestei pesteri sunt însa cascadele de calcar depuse pe planseu de catre apa a carei albie s-a înaltat odata cu depunerea carbonatului, precum si "macaroanele " acele stalactite tubulare lungi uneori aproape de 2 m si cu o latime de ordinul milimetrilor. Din pacate cunoasterea timpurie, lipsa masurilor de protectie (limitate la strâmtorile naturale) si numarul mare de vizitatori si-au pus amprenta asupra resurselor atractive stirbindu-le valoarea. De mentionat este si descoperirea pe una din terasele de la intrarea în pestera a patru vase de ceramica, din care doua înalte de 60 cm si doua mai mici, apartinînd culturii de Cotofeni (2000 î.Hr.).

campingurile Cabana Stejarului (la 4 km de Braila, pe soseaua Buzaului, intr-o bogata padure de stejari, oferind loc de instalat cortul, casute, restaurant deschis tot timpul anului), Dropia sau Brotacelul, spre lacurile Caineni si Movila Miresii, sau spre bazinele piscicole Vultureni, Jirlau sau Maxineni.

PEŞTERA DE LA FAŢA APEI Este asezata pe cursul mijlociu al v. Iadului în raza satului Remeti (com. Bulz) la baza unui perete calcaros (Peretele Cornilor). Are dimensiuni modeste (350 m) si un potential de atractivitate redus la scurgerile parietale ce caracterizeaza prima parte a pesterii si la sectorul activ unde domina formele de eroziune si coroziune (niveluri de eroziune, polite). Atractivitatea este sporita în sezonul rece de frumoase stalactite si stalagmite de gheata ce se formeaza iarna în zona intrarii. Atuul principal al pesterii este pozitia favorabila pe drumul ce uneste com. Bulz de Stâna de Vale.

Pe lângã ospitalitatea traditionalã cu care sunt întâmpinati, musafirii se pot înfrupta cu legume si fructe gustoase, culese proaspãt din grãdinã; ei asistã la muncile traditionale si pot chiar sã dea o mânã de ajutor la muls, semãnat, prãsit, cosit, tors, tesut etc, se pot plimba cu caii sau cãruta, pot vizita mãnãstirile, conacele boieresti si muzeele sãtesti. Cei care doresc alt gen de activitãti pot organiza partide de vânãtoare sau pescuit, precum si drumetii în pãdurile din zonã. Dintre localitãtile vasluiene cu mare potential pentru turismul rural se numãrã Vetrisoaia, la 35 de kilometri de Husi. Casele, cu interior traditional si mobilier vechi, de lemn, dispun de facilitãti moderne (canalizare, electricitate, TV, telefon). Parcurile din centrul satului abundã de verdeatã, Teatrul de varã poate organiza spectacole folclorice, iar muzeul sãtesc, cu exponatele de etnografie si istorie, este un loc plin de farmec. Prutul si ramificatiile sale oferã posibilitãti de plajã si pescuit...

Staţiunea Obârşia Lotrului în suprafaţă de 3 ha., la circa 40 km. de Voineasa, având o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între judeţele Vâlcea şi Hunedoara, aflându-se la doar 30 km. de oraşul Petroşani. Trebuie apreciat faptul că toate cele trei puncte turistice urmăresc acelaşi curs de apă, râul Lotru cât şi DN 7 A , care leagă localităţile Brezoi - Novaci şi Petroşani - Sebeş în extremitatea nord vestică a judeţului nostru în apropierea staţiunii Obârşia Lotrului. Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecţie în sezonul cald, iunie-septembrie, circa 100 locuri de cazare şi masă, pentru împătimiţii după aer curat, odihnă activă-drumeţii şi excursii în împrejurimi, având ca traseu izvoarele Lotrului (obârşia) - Lacul Gâlcescu , conturul lacului Vidra , noile puncte turistice de la Lotrioara şi Rânca . Pescarii îşi pot satisface hobby-ul, pescuind păstrăvi indigeni din apele lacurilor din împrejurimi, iar vânătorii întâlnesc animale şi păsări variate, potrivit b...

punct de reper: statiunea Lacul Sarat Orientati pe directia N-SE, ei se intind pe aproape 1000 km patrati, cuprinzand mai multe culmi si dealuri. Dintre acestea, Dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre SE: Vitelan, Cheia, Caramalau, Fantana de Leac, Vraicu… Dupa o scurta depresiune, culmile muntoase se combina prin dealul (culmea) Grecilor, cu cel mai mare varf din Muntii Dobrogei: Tutuianu (Greci), de 467 m. Atunci cand s-au format acesti munti, nu exista pe uscat nici o forma de viata, lucru demonstrate de rocile formate pe aceste culmi, a caror varsta este apreciata la aproape 400 de milioane de ani. La acea vreme, colinele si dealurile de astazi aveau inaltimea Carpatilor zilelor noastre, intinzandu-se departe, spre apus, pana in sudul Angliei. video - Muntii Macinului, film documentar realizat in 2011

Muzeul Etnografic a fost înfiinţat încă din 1976 în centrul actual al satului Galeş, fiind organizat într-o clădire proprie, în stil argeşean, ridicată prin mijloace şi muncă benevolă de către săteni, la stăruinţa învăţătorului emerit Florea State. Casa Muzeu a fost concepută special cu această destinaţie pentru a rămâne ca un model de casă ţărănească din Galeşul secolelor XIX – XX. Clădirea este din bârne de lemn pe o temelie de piatră, cu etaj cu sală. La primul nivel, casa este compusă din şase camere cu trecere una într-alta, cu pereţii albi, văruiţi şi tavane din podină de fag bătută pe grinzi aparente din lemn. Dintre aceste 6 camere cu ferestre pe toate cele patru laturi ale casei, două sunt amenajate cu de-amănuntul ca şi odăile de altădată ale satului. Una este„odaia cu corlon"- bucătăria ţărănească de altădată, cu icoana în perete , la răsărit, cu pământ pe jos, cu masă de lemn, scaune, străchini de pământ , tronul de mălai. Cealaltă este „odaia de dormit" sau „iata...

În afară de numeroşii cenotaxoni şi specii rare şi/sau ameninţate, ce reprezintă majoritatea etajelor şi zonelor de vegetaţie din Dobrogea, rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiei endemice de sâmbovină ( Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae ). Rezervaţia constituie singura arie protejată din judeţ şi probabil din ţară, în cadrul căreia este întâlnită specia ameninţată pana zburătorului ( Lunaria annua ssp. pachyrhiza ) . De asemenea, aceasta constituie una din rarele arii protejate din Dobrogea de Nord în care se conservă populaţii de cârcel ( Ephedra distachya ) , precum şi arborete de stejar pufos ( Galio dasypodi - Quercetum pubescentis ) cu structură relativ plurienă, apropiată de cea a pădurilor naturale, cu arbori seculari. Ornitofauna rezervaţiei se remarcă prin prezenţa unor răpitoare ca acvila ţipătoare mică ( Aquila pomarina), şorecar mare (Buteo rufinus), acvila mică (Hieraaetus pennatus), viespar (Pernis apivorus), şerpar (Circaetus gallicus), acvila ţip...

Zona turistica Dunarea, cu bratele secundare Dunarica, Pasarea, lacurile Suhaia si Fatana (posibilitati de pescuit sportiv) vezi si Lacurile si raurile din Teleorman Pentru  alte zone de pescuit pe Dunare, vezi Pescuit in Ialomita , Clisura Dunarii , Delta Dunarii Pentru harti, vezi Eurocarta.info: Fluviul Dunarea (harti tematice si regionale)

Limanul/Lacul Traian prezintă un deosebit interes pentru studiile ornitologice, atât pentru faptul că zona este foarte puţin studiată, dar mai ales pentru că acesta reprezintă un important refugiu pentru cuibăritul, odihna şi hrănirea speciilor de păsări rare. În urma studiului efectuat în zona Lacului Traian au fost identificate 102 specii de păsări, grupate din punct de vedere sistematic în 15 ordine şi 39 de familii. Din totalul speciilor identificate, 52 de specii sunt clocitoare. În ceea ce priveşte distribuţia fenologică a ornitofaunei lacului Traian, 70 de specii sunt oaspeţi de vară, 18 specii sunt sedentare, 7 specii sunt oaspeţi de iarnă şi 7 specii sunt de pasaj. Conform Legii nr. 13/1993, din cele 102 specii de păsări identificate aici, 64 de specii sunt strict protejate, 30 de specii sunt protejate şi doar 12  sunt specii de vânat, conform Legii nr. 103 din 27 septembrie 1996. În urma observaţiilor efectuate, au fost identificate 7 specii de păsări foarte rare care cui...

Pestera Vadu Crisului se afla in defileul Suncuius - Vadu Crisului la 50 m de raul Crisul Repede, pe versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului, judetul Bihor. Pestera este renumita ca avand cea mai bogata fauna cavernicola din România. Pestera Vadu Crisului a fost descoperita in urma dinamitarii unui versant din apropierea cascadei Vadu Crisului. In 1905, Contele Odon Zichy pe a carui proprietate se afla pestera, a dispus amenajarea sa cu podete si scari de lemn si astfel pestera a fost deschisa spre vizitare, fiind considerata la aceea vreme cea mai frumoasa pestera din Europa. (cf infopensiuni) Reprezinta exurgenta sistemului carstic P. Batrânului- P. Vadu-Crisului si este amplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si prin cascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510 m. A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperi...

Rezervaţia este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aceasta constituie un punct de perspectivă unic în ţară, de unde pot fi observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea. Astfel, în rezervaţie sunt prezente stâncării, stepe petrofile şi de loess. În afara acesteia sunt vizibile pădurile balcanice şi submediteraneene din Podişul Babadag, Lacul Babadag şi laguna Razim, cu vegetaţie tipică de zone umede, insula Popina şi chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră. Valoarea  peisagistică a rezervaţiei este sporită de prezenţa ruinelor cetăţii Enisala şi de existenţa unei mici grote. Între speciile de plante, reprezentative sunt:  alior (Euphorbia myrsinites), clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), garofiţa (Dianthus nardiformis). Dintre  păsările mai rare identificate aici amintim: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), buhaiul de baltă (Botaurus...